După mai mult de un an de euforie, relaţiile polonezo-ucrainene au căzut la cel mai jos nivel posibil, victime ale intereselor tot mai divergente şi ale unei campanii electorale febrile pentru legislativele de duminică din Polonia, totul spre marea nemulţumire a aliaţilor occidentali ai celor două ţări, comentează joi AFP.

Deşi primirea călduroasă acordată de polonezi miilor de refugiaţi ucraineni după agresiunea rusă, declanşată în februarie 2022, rămâne în continuare gravată în inimi şi memorie, în prezent este mai degrabă ora confruntării şi relaţiilor reci.

"Relaţiile polonezo-ucrainene se degradează, în special din cauza campaniei electorale", spune Marcin Zaborowski, de la grupul de reflecţie Globesc. Partidul Lege şi Justiţie (PiS, la putere) "vrea să atragă alegătorii antiucraineni, curtaţi de asemenea de partidul de extremă dreapta, Confederaţia", explică el.

Potrivit lui Zaborowski, PiS sacrifică politica externă pe altarul politicii interne.

În mod semnificativ, întrebat când intenţionează să discute cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, omologul său polonez Andrzej Duda a refuzat duminică să răspundă clar.

Înainte de aceasta, cele două ţări au făcut schimb de replici răsunătoare.

De teama de a nu pierde voturile agricultorilor, populiştii naţionalişti la putere la Varşovia au prelungit la mijlocul lui septembrie embargoul asupra importurilor de cereale ucrainene, decizie la care Kievul a replicat aducând cazul în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Varşovia, care se număra printre cei mai mari contributori de armament pentru Ucraina, a răspuns, prin vocea premierului său, că ea trebuie de acum să se concentreze pe modernizarea propriei armate şi că nu va mai trimite arme Kievului.

S-au succedat declaraţii pline de sarcasm. Preşedintele polonez a comparat Ucraina cu "un om care se îneacă" şi care ar putea să-i tragă pe salvatorii săi la fundul apei, iar Volodimir Zelenski a subliniat că "unele ţări mimează solidaritatea (cu Ucraina), susţinând indirect Rusia". Aceste declaraţii au provocat furia Varşoviei, care l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei.

"O parte din electoratul PiS considera acest partid prea favorabil Ucrainei şi atunci puterea a schimbat asta, de unde şi conflictul în jurul cerealelor, armelor", explică Zaborowski, potrivit căruia "PiS şi-a dat seama că polonezii sunt tot mai sceptici în raport cu Ucraina".

Potrivit unui sondaj al institutului CBOS, sprijinul pentru primirea de refugiaţi ucraineni a scăzut în Polonia de la 76% la 65% din iulie până în septembrie, cel mai jos nivel de la începutul acestui război.

Polonia găzduieşte, alături de Germania, cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni (circa 1 milion de persoane fiecare).

Un alt sondaj, al institutului Ibris, a arătat că circa 40% dintre polonezi se opun extinderii dispoziţiilor ce le permit ucrainenilor să acceadă la piaţa muncii, la îngrijiri medicale, la educaţie şi servicii sociale.

"Războiul şi toată această atmosferă pozitivă în jurul ajutorului au pus cumva un văl peste problemele vechi (din relaţiile polonezo-ucrainene) şi care nu vor dispărea, cum sunt conflictele asupra trecutului sau divergenţele din interesele economice, precum cele legate de viitoarea aderare a Ucrainei la UE", explică Piotr Buras, şeful grupului de reflecţie ECFR, cu sediul la Varşovia.

"Ucraina nu mai are nevoie de Varşovia pentru a vorbi cu Bruxellesul, Berlinul sau alte capitale europene. Uneori, participarea ei este contraproductivă, pentru că Polonia are ea însăşi o poziţie slabă în UE", remarcă Buras.

Potrivit lui Michal Baranowski, de la German Marshall Fund (GMF), această schimbare este foarte prost văzută la Varşovia. "Unii responsabili polonezi o resimt ca pe o dezamăgire în dragoste, o percep ca pe un fel de trădare din partea Kievului", spune Baranowski.

Faptul că cele două ţări fac schimb de acuzaţii în mod public este "o mare problemă pentru SUA, pentru care este crucial să menţină unitatea aliaţilor" şi pentru care "alianţa polonezo-ucraineană este vitală pentru securitatea regiunii", subliniază de asemenea Baranowski.

În opinia sa, "Polonia pierde o ocazie pentru un parteneriat strategic cu Kievul, care ar schimba cu adevărat securitatea europeană", iar după alegeri "ar putea fi prea târziu, pentru că răul a fost deja făcut". AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)