Kremlinul consideră 'extrem de ostilă' decizia Armeniei de a ratifica Statutul de la Roma al CPI
Kremlinul a calificat joi drept "extrem de ostilă" decizia Armeniei de a ratifica Statutul de la Roma, actul fondator al Curţii Penale Internaţionale (CPI), care a emis în primăvară un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează AFP.
"Aceste decizii sunt extrem de ostile pentru noi", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce Parlamentul armean a înscris chestiunea ratificării acestui document pe ordinea de zi a viitoarei sale sesiuni plenare de marţea viitoare, pe fondul anunţatei dizolvări a autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah (Republica Arţah).
"Sperăm desigur ca aceste decizii să nu aibă un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale", a adăugat el, subliniind că Rusia "nu recunoaşte" acest statut şi nu se numără printre ţările care l-au ratificat.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul armean, Eghişe Kirkassian, a anunţat joi că votul privind ratificarea Statutului de la Roma al CPI va avea loc la 3 octombrie, în cadrul următoarei sesiuni parlamentare.
"Am propus Federaţiei Ruse să semnăm un acord bilateral pentru a atenua îngrijorările Rusiei legate de ratificarea Statutului de la Roma de către Armenia", a precizat el într-o declaraţie de presă.
Această declaraţie survine după anunţul dizolvării autoproclamatei republici Nagorno-Karabah şi într-un moment în care Armenia - care se simte trădată de aliatul său rus - a acuzat Azerbaidjanul vecin de "epurare etnică" în acest teritoriu, populat până acum de o majoritate de etnici armeni.
Kremlinul a declarat joi că nu vede niciun motiv pentru exodul actual al armenilor din Nagorno-Karabah, respingând acuzaţiile de facto de "epurare etnică" formulate de Armenia împotriva Azerbaidjanului.
"Nu putem spune cine este responsabil (pentru exod), deoarece nu există motive directe pentru astfel de acţiuni. Cu toate acestea, locuitorii îşi exprimă dorinţa de a părăsi teritoriul Karabahului", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Mulţi locuitori din Nagorno-Karabah vor să treacă pe teritoriul armean, iar forţele ruse de menţinere a păcii "continuă să ajute oamenii", a mai spus Peskov, citat de media ruse.
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au capitulat săptămâna trecută în 24 de ore după declanşarea unei ofensive de către Azerbaidjan, la care enclava a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică. După ce a sprijinit decenii la rând teritoriul, de această dată Armenia nu a mai intervenit.
Preşedintele azer Ilham Aliev, care a promis să facă un "paradis" din Nagorno-Karabah, le-a transmis armenilor din regiune că oricine doreşte poate să plece, iar cei care vor rămâne trebuie să ia cetăţenia azeră şi să se integreze în statul azer. Până acum Baku nu a permis accesul observatorilor în zonă, unde se află doar forţele ruse de menţinere a păcii.
Acuzat de "epurare etnică" în Armenia, guvernul azer le-a cerut joi "rezidenţilor armeni" din Nagorno-Karabah care fug în masă "să nu-şi părăsească casele" şi "să facă parte din societatea sa multietnică", potrivit AFP.
Peste 68.000 de armeni au părăsit deja enclava, care tocmai şi-a anunţat dizolvarea după 30 de ani de visuri separatiste. Baku se declară pregătit să organizeze o vizită a ONU în regiune, a anunţat joi Ministerul azer de Externe. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă, declară președinta Maia Sandu
Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinki pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, a declarat vineri președinta Maia Sandu în cursul vizitei sale în Finlanda, informează NewsMaker. 'Avem multe de &
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a avut discuții la Vatican și Roma pe subiecte de actualitate în politica externă
Papa Leon al XIV-lea a primit-o vineri, la Vatican, pe Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate al Uniunii Europene, cu care a discutat despre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și despre necesitățile umanitare și riscul polarizării sociale, informează EFE. ''Am vorbit d
Africa de Sud: 43 de asasinate politice înaintea alegerilor
Prezumtive asasinate politice în Africa de Sud au făcut cel puțin 43 de morți în acest an, în timp ce până la alegerile municipale a rămas o lună, relevă vineri un raport, citat de AFP. Alegeri locale vor fi organizate la 4 noiembrie, partidele sperând să profite de dezamăgirea față de ANC (Congresul Național Afri
Slovacia salută decizia UE de a aloca 60 de milioane de euro proiectului Supravegherea flancului estic
Ministrul apărării slovac, Robert Kalinak, a salutat vineri decizia Uniunii Europene de alocare a 60 de milioane de euro pentru proiectul Supravegherea flancului estic (EFW), adăugând că ministerul pe care îl conduce este interesat în mod special de proiecte care vizează protecția împotriva dronelor, informează TASR. &I
Parlamentul Spaniei respinge hotărârea de guvern pentru protecția chiriașilor
Parlamentul Spaniei a respins vineri o hotărâre privind protecția chiriașilor a guvernului minoritar condus de premierul Pedro Sanchez, informează Reuters; agenția anticipează continuarea protestelor declanșate de evacuarea pensionarei Maricarmen Abascal, în vârstă de 87 de ani, din apartamentul unde locuia de o viață. Presa
Wadephul îndeamnă la presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene
Ministrul de externe german Johann Wadephul a lansat vineri - după discuții la Vatican - un apel către țările lumii de a exercita mai multă presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să pună capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, relatează dpa. ''Trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că Europa s
Rusia o declară ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus asasinat Boris Nemțov
Ministerul Justiției din Rusia a declarat-o vineri ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus Boris Nemțov, asasinat în 2015, informează EFE. ''Jana Nemțova răspândea informații false despre deciziile luate de autoritățile din Rusia și politica acestora'', a precizat Ministerul Justiției
Premierul Magyar cere Bisericii Catolice să se distanțeze de declarațiile ''inacceptabile'' ale unui preot privitor la Tisza
Prim-ministrul Peter Magyar a cerut Bisericii Catolice să se delimiteze public de recentele declarații ''inacceptabile'' ale unui preot paroh care le-a spus enoriașilor săi că votul pentru Tisza este incompatibil cu a fi creștin, informează vineri MTI. ''Ca prim-ministru al Ungariei și ca persoană privată mă aștept ca B
SUA: Donald Trump se pregătește să-l numească pe Jay Clayton consilier principal pe probleme de inteligență artificială
Președintele SUA, Donald Trump, se pregătește să-l numească pe Jay Clayton - în prezent director al informațiilor naționale - drept consilier principal pe probleme de inteligență artificială (AI), poziție pe care președintele a numit-o în trecut ''țarul AI'', potrivit unei surse familiarizate cu decizia citate vineri de Reuters.
Trei bărbați suspectați de legături cu gruparea Stat Islamic, plasați în detenție în Germania
Trei bărbați au fost plasați în detenție în Germania fiind suspectați că puneau la cale o infracțiune ce reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, a anunțat vineri poliția germană, citată de dpa. Indivizii au fost reținuți în timpul unor percheziții efectuate joi seară în orașele Hagen și Unna.
Letonia: Alegeri marcate de preocupările privind o agresiune rusă și situația economică
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, un susținător fervent al Ucrainei, este de așteptat să-și păstreze puterea în urma alegerilor legislative care au loc sâmbătă în republica baltică exsovietică, pe fondul preocupărilor în creștere ale alegătorilor privind o posibilă agresiune rusă, alimentate de incursiunile în spațiul aerian care au d
Bosnia și Herțegovina/ Alegeri generale duminică în care tehnologia va fi cea mai mare provocare pentru alegători
Peste 3,4 milioane de alegători vor decide duminică, în cadrul alegerilor generale, cine va guverna Bosnia și Herțegovina (BiH), entitățile și cantoanele sale în următorii patru ani, transmite vineri Hina. Cea mai importantă schimbare la aceste alegeri este introducerea noilor tehnologii pentru verificarea identității alegătorilor
Războiul în #Ucraina continuă să provoace peste 400 de victime civile săptămânal, avertizează ONU
În primele opt luni ale acestui an, 15.280 de civili au fost uciși și răniți în războiul din Ucraina, o medie de peste 400 de victime săptămânal, cu 55% mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2025, a avertizat vineri Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, citat de EFE. ''Esc
Lituania testează sistemul ucrainean de detectare a dronelor ''Sky Fortress''
Lituania testează un sistem de supraveghere aeriană dezvoltat în Ucraina pentru a proteja împotriva amenințărilor generate de drone, a declarat vineri ministrul apărării, Robertas Kaunas, citat de dpa. ''Amenințările aeriene se schimbă rapid, așa că ne adaptăm soluțiile în consecință. În loc să dezvoltăm totul d
Comisia Europeană a deblocat 2,9 miliarde de euro pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale Ucrainei
Comisia Europeană (CE) a deblocat vineri 2,9 miliarde de euro pentru a acoperi necesităţile de finanţare şi pentru a menţine funcţionarea administraţiei publice din Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează EFE. CE a precizat într-un comunicat că această sumă include 800 de milioane de euro care vor fi acordate pentru p
