Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, s-a declarat joi optimist înaintea reuniunii miniştrilor de interne din UE, ce are pactul privind migraţia şi azilul drept punct central pe agendă.

''Referitor la pactul privind migraţia şi azilul, facem progrese şi sunt optimistă că acest Consiliu va fi ca cel din iunie, când miniştrii erau pregătiţi să facă ultimul pas. Aşadar, sper că astăzi miniştrii vor putea cădea de acord asupra ultimului element al pactului, propunerile referitoare la situaţiile de criză, astfel încât toate părţile pactului să poată face apoi obiectul negocierilor în trilog (Comisia Europeană-Parlamentul European-Consiliul UE)'', a afirmat Yohansson înaintea reuniunii.

O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la includerea unor regulament de criză pentru situaţiile create de fluxuri masive de migranţi la frontierele externe ale UE.

Textul este menit să contribuie la o reacţie europeană în cazul unui aflux masiv de migranţi într-o ţară a Uniunii Europene, aşa cum a fost cazul în timpul crizei migraţiei din 2015-2016. Acest regulament de criză prevede un regim mai puţin favorabil solicitanţilor de azil decât procedurile obişnuite.

Regulamentul respectiv ar prelungi durata posibilă a detenţiei unui migrant la frontierele externe ale UE şi ar permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate a cererilor de azil pentru un număr mai mare de persoane exilate (cele care vin din ţări unde rata de răspuns pozitiv la cererile de azil este mai mică de 75%), pentru a le putea returna mai uşor.

Printre altele, textul prevede o declanşare rapidă a mecanismelor de solidaritate faţă de statul membru confruntat cu aflux de migranţi, în special sub forma relocării solicitanţilor de azil sau a unei contribuţii financiare.

În luna iulie nu s-a obţinut majoritatea necesară adoptării acestui regulament: Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă au votat împotrivă, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut de la vot. Acest lucru a blocat discuţiile cu Parlamentul European, situaţia fiind şi mai complicată din cauza calendarului foarte strâns.

Negocierile asupra propunerilor legislative între ţările UE şi Parlamentul European ce nu sunt încheiate înaintea alegerilor europene din 6-9 iunie anul viitor este posibil să trebuiască să fie reluate cu viitorul Parlament European sau să înregistreze amânări lungi.

Agenda reuniunii miniştrilor de interne europeni include şi un punct referitor la cooperarea cu America Latină privind aspecte legate de securitatea internă. Obiectivul acestui dialog, la care vor lua parte miniştrii de interne din UE şi 14 omologi din ţări latinoamericane, este de a promova şi de a consolida cooperarea operaţională dintre UE şi America Latină în lupta împotriva traficului de droguri şi criminalităţii organizate transnaţionale.

''Criminalitatea organizată şi traficul de droguri reprezintă o ameninţare pentru societatea noastră actuală. Este important să construim reţelele necesare pentru a combate bandele şi reţelele infracţionale care sunt active peste Atlantic, în vederea reducerii în special a traficului cu cocaină către UE. Este nevoie de reţea pentru a combate o reţea'', a subliniat comisarul european pentru afaceri interne.

Ylva Johansson a mai menţionat că miniştrii de interne europeni ar urma să aprobe propunerea Comisiei Europene de prelungire a protecţiei temporare acordate persoanelor care au fugit din Ucraina după începutul războiului. Acest mecanism, ce a fost activat la 4 martie 2022, le permite persoanelor strămutate din Ucraina să beneficieze de drepturi armonizate în întreaga Uniune Europeană, precum dreptul de şedere şi cel de asistenţă medicală.

Iniţial, acest mecanism a fost prevăzut pentru un an şi a fost deja prelungit o dată, până la 4 martie 2024. Comisia Europeană propune prelungirea sa cu încă un an, până la 4 martie 2025. AGERPRES/(A - editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)