Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a pronunţat pentru mai multă coerenţă în răspunsul Uniunii Europene la criza actuală cauzată de valul de migranţi şi a evidenţiat, în acelaşi timp, importanţa menţinerii dialogului cu ţările de origine a migranţilor.

Metsola s-a declarat însă optimistă în legătură cu soluţionarea acestei crize. ''Folosesc cuvântul optimistă pentru că nu îmi pot imagina să mă întâlnesc cu alegătorii mei şi să le spun 'Ştiţi, au mai trecut cinci ani'. Săptămâna viitoare este 3 octombrie, se împlinesc zece ani de la tragedia din Lampedusa, atunci când Marea Mediterană a fost numită cel mai mare cimitir din lume. Aşadar nu aş pune acest dosar în aşteptare'', a afirmat Roberta Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, între care şi AGERPRES, la sediul PE din Bruxelles.

Eurodeputata malteză s-a referit la propunerea de includere a unor reglementări de criză în reforma legislaţiei europene cu privire la migraţie.

În funcţie de maniera de aplicare a reglementărilor de criză la frontierele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În plus, ele ar putea determina unele statele membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

''În primul rând, ceea ce am criticat mereu a fost modul în care tratăm migraţia la nivel intern diferit de modul în care privim aspectele externe ale migraţiei. Ştiţi, sunt diferiţi comisari (europeni) implicaţi, politici complet diferite implicate. Chiar şi în guvernele naţionale sunt implicaţi uneori miniştri diferiţi din partide diferite. Aşadar, nu suntem coerenţi. Aşadar, aş cere coerenţă în modul în care tratăm cu ţările vecine. Şi spun asta pentru că provin dintr-o ţară din vecinătate, una care cere de mult timp să aibă loc discuţii adecvate cu conducerea ţărilor din vecinătate. Cu unele acest lucru este posibil, cu altele nu. Cu unele există, să spunem, un dialog mai deschis. Cu altele trebuie discutat separat. (...) Trebuie să negociem, trebuie să dezbatem. Trebuie să ne asigurăm că lucrurile sunt făcute cum trebuie şi că sunt puse întrebări şi date răspunsuri'', a explicat eurodeputata malteză, membră a grupului Partidului Popular European.

De câteva săptămâni Europa se confruntă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii. Numărul sosirilor în Italia pe bărci dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, multe dintre ele sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.

Chestiunea va fi dezbătută joi de miniştrii afacerilor interne din Uniunea Europeană, care se reunesc la Bruxelles. Săptămâna trecută, Parlamentul European a anunţat o întrerupere temporară a negocierilor privind reforma politicii de azil, PE explicând că statele membre nu şi-au formulat încă poziţia privind reglementările de criză. Aceste întârzieri ar putea deveni o chestiune politică explozivă în perspectiva alegerilor europene din iunie anul viitor. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)