Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie a Parlamentului European (CULT), Sabine Verheyen, a anunţat marţi că termenul limită până la care doreşte să ajungă la un text de compromis asupra viitoarei Legi europene privind libertatea presei (EFMA) este februarie anul viitor.

EFMA este menită să împiedice orice interferenţe şi presiuni nejustificate asupra mass-media, protejează dreptul jurnaliştilor de a nu-şi dezvălui sursele şi previne situaţiile în care aceştia pot deveni victime ale programelor de spionaj, cu excepţia cazurilor în care această acţiune "este justificată printr-un caz concret şi este dispusă de o autoritate judiciară independentă pentru investigarea unei infracţiuni grave", precum terorismul sau traficul de fiinţe umane.

''Consiliul şi preşedinţia (spaniolă a) Consiliului UE vor să lucreze rapid pe acest dosar şi vor să îl încheiem până la finalul lunii noiembrie. Eu abia aştept acest lucru, dar (Consiliul) trebuie să fie de acord cu textul nostru. Dacă nu ajungem la un compromis până la finalul lunii noiembrie, atunci încă avem timp în preşedinţia belgiană a Consiliului UE, există deja pregătiri pentru a continua această muncă. Dar pentru mine este clar, data mea limită este luna februarie 2024 pentru textul de compromis, pentru că vreau să avem această lege înainte de încheierea legislaturii actuale, întrucât apoi preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută succesiv de două ţări, Ungaria şi Polonia, de la care mă aştept să nu facă progrese în acest dosar şi care au spus deja că nu le place deloc această lege'', a declarat Verheyen (PPE) în cadrul unui seminar organizat de Parlamentul European şi European Newsroom.

La rândul său, eurodeputata daneză Christel Schaldemose (S&D), raportoare a PE pentru Legea europeană privind serviciile digitale, a apreciat că noua legislaţie ar trebui finalizată până la sfârşitul mandatului actualului Parlament European. În caz contrar, probabil că dosarul va fi lăsat pentru preşedinţia daneză a Consiliului UE, din a doua jumătate a anului 2025, a explicat ea.

O idee accentuată de preşedinta CULT a fost aceea a gravităţii fenomenului reprezentat de concentrarea presei, dar în egală măsură şi de cel al interferenţei externe în media în Europa.

''Dacă media sunt controlate de o ţară terţă, de un stat membru, de un guvern, chiar în Europa, ele nu au de câştigat. Nu este vorba despre bine sau rău, ci este o chestiune de a spori independenţa structurilor media în Europa pe platforme care sunt controlate de persoane ca Elon Musk şi Mark Zuckerberg şi de companii americane care vor controla ceea ce noi, ca europeni, suntem sau nu capabili să vedem'', a afirmat Sabine Verheyen.

În urmă cu trei săptămâni, CULT şi-a stabilit poziţia de negociere în acest dosar, susţinând că viitoarea EFMA ar trebui să oblige toate societăţile din mass-media să publice identitatea proprietarilor lor direcţi şi indirecţi, precum şi a celor din partea cărora primesc publicitate instituţională sau susţinere publică, inclusiv din ţările din afara UE.

De asemenea, CULT vrea ca media să facă accesibile publicului informaţii care să fie întâi adăugate în bazele de date naţionale privind transparenţa şi abia ulterior bazei de date de la nivelul UE.

O altă propunere se referă la garantarea independenţei editoriale şi a viabilităţii economice a media publice prin finanţarea lor în mod adecvat, prin bugete pe mai mulţi ani, pentru a preveni situaţia în care în negocierile anuale asupra alocărilor bugetare acestea să fie folosite ca monedă de schimb şi pentru a diminua incertitudinea asupra activităţii acestor societăţi de media.

De asemenea, sistemele de măsurare a audienţei ar trebui să fie mai transparente şi obiective, întrucât ele au un impact asupra veniturilor obţinute din publicitate.

În poziţia lor de negociere statele membre au inclus, la solicitarea Franţei, o excepţie care să permită urmărirea jurnaliştilor cu ajutorul programelor informatice de spionaj, prin invocarea protejării "siguranţei naţionale".

Textul adoptat de CULT urmează să fie supus la vot în plenul Parlamentului European în sesiunea din 2-5 octombrie, la Strasbourg. Ulterior, eurodeputaţii pot începe discuţiile cu Consiliul UE şi Comisia Europeană (trilog) cu privire la forma finală a textului.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)