Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia, a declarat luni premierul ungar Viktor Orban, în deschiderea sesiunii de toamnă a parlamentului de la Budapesta, unde a mai spus că acesta din urmă nu se va grăbi să ratifice aderarea Suediei la NATO, relatează agenţiile MTI şi Reuters.

Ucraina "hărţuieşte" de ani de zile şcolile ungare, cu scopul "de a le transforma în şcoli ucrainene, sau, dacă nu reuşesc, atunci vor să le închidă", a acuzat Orban, menţionând că în şcoala maghiară din oraşul ucrainean Muncaci au fost interzise imnul şi drapelul ungar la ceremonia de început de an şcolar.

Prin urmare, "nu sprijinim Ucraina în nicio chestiune pe scena internaţională până când nu va restabili legile care garantează drepturile maghiarilor", a indicat premierul ungar, care a promis că guvernul său va lupta pentru drepturile maghiarilor din Transcarpatia, în special pentru cele ale copiilor, în toate forurile internaţionale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a schiţat în discursul său de luna aceasta despre Starea Uniunii o viziune a unei UE extinse care să includă şi Ucraina. Statele blocului comunitar ar urma să decidă în decembrie dacă permit deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea celor 27 de state membre.

Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând constant încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia. În luna iunie, Moscova a predat Budapestei 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, provocând indignarea Kievului. Potrivit ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front.

Pe de altă parte, în discursul susţinut luni în parlamentul ungar, Viktor Orban a spus că Ungaria nu se grăbeşte să ratifice aderarea Suediei la NATO. "Mă întreb dacă există ceva urgent care să ne forţeze să ratificăm aderarea Suediei la NATO. Dar nu văd nicio astfel de circumstanţă", a motivat el.

Turcia şi Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei la Alianţă. Ankara invocă lipsa de cooperare a guvernului de la Stockholm în extrădarea către Turcia a unor persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă, iar Budapesta le reproşează politicienilor suedezi că şi-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului condus de Orban.

Totuşi, ministrul Peter Szijjarto a asigurat anterior că Ungaria nu va amâna în continuare ratificarea aderării Suediei la NATO dacă Turcia îşi ridică obiecţiile faţă de intrarea acestei ţări în Alianţă.

În acelaşi discurs de luni, Viktor Orban a anticipat că disputa dintre Budapesta şi Bruxelles în problema migranţilor se va "adânci" în toamnă, întrucât "Bruxellesul cere Ungariei să permită intrarea acestor migranţi şi construirea (...) unor ghetouri de migranţi pentru zeci de mii de persoane".

Aflat de 13 ani în fruntea unui guvern de orientare conservatoare, Viktor Orban are o relaţie tensionată cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept, blocând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)