Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a sosit luni în exclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran şi la frontiera cu Turcia, pentru a se întâlni cu omologul său azer Ilham Aliev, cu care va pune piatra de temelie a unei conducte ce va lega acest teritoriu şi localitatea turcă Igdir, potrivit EFE şi AFP.

Avionul lui Erdogan a aterizat pe aeroportul internaţional din Nahicevan, unde liderul turc va sta o zi, a informat televiziunea publica AZTV.

Erdogan a coborât cu precauţie din avion sub o ploaie torenţială, protejat de o umbrelă largă, şi a fost întâmpinat la scara avionului de preşedintele Aliev, care l-a îmbrăţişat călduros pe covorul roşu.

Foto: (c) ROMAN ISMAYILOV/EPA

La câteva zile după preluarea controlului militar asupra Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, această întâlnire urmează să lanseze oficial construirea unui gazoduct.

Cei doi lideri vor inaugura un parc industrial modern şi vor aborda probleme de pe agenda bilaterală, regională şi internaţională.

Erdogan şi Aliev au convenit la mijlocul lunii iunie la Baku creşterea livrărilor de gaze azere în Europa prin Turcia.

În 2022, Azerbaidjanul a pompat în Turcia 8,709 milioane de metri cubi de gaze din zăcământul Shak Deniz din Marea Caspică.

Cei doi preşedinţi ar urma să discute de asemenea despre Nagorno-Karabah şi despre deschiderea coridorului armean Zanghezur pentru azeri, conform media turce.

Anexarea coridorului Zanghezur, de-a lungul frontierei cu Iranul, ar permite Baku să stabilească o continuitate teritorială până la Nahicevan şi, de acolo, cu Turcia.

Mica fâşie de pământ Nahicevan a fost ataşată Azerbaidjanului în 1923, dar fără continuitate cu restul ţării.

Această demonstraţie de forţă turcă în Azerbaidjan, în plină criză legată de regiunea Nagorno-Karabah, contrastează cu aparenta retragere a Rusiei din regiune, notează AFP.

Preşedintele Erdogan, a cărui vizită se va încheia luni, şi-a exprimat în mai multe rânduri săptămâna trecută "sprijinul" său pentru armata azeră.

Spre deosebire de Nagorno-Karabah, Nahicevan nu mai are astăzi aproape deloc armeni în rândul populaţiei sale de aproximativ 400.000 de locuitori (conform recensământului din 2009), pe o suprafaţă de 5.500 km2, în timp ce ei reprezentau odinioară jumătate din ea. Azerii sunt acum majoritatea acolo.

În 1921, când Armenia de Est a fost integrată în Uniunea Sovietică, Stalin a decis să ataşeze Nahicevan, o regiune semi-deşertică şi muntoasă, Azerbaidjanului, cu statut de regiune autonomă. Acordul a fost finalizat cu Turcia în februarie 1924: regiunea a devenit o republică socialistă sovietică autonomă.

În număr deja limitat, armenii au fugit la sfârşitul anilor 1980, în timpul violenţelor din Nagorno-Karabah, iar urmele prezenţei lor anterioare vor fi apoi şterse sistematic, bisericile lor - rase de pe faţa pământului, iar mormintele lor sculptate din cimitirul medieval din Djulfa - distruse.

Coabitarea azero-armeană este cu atât mai aspră cu cât cele două popoare sunt separate prin religie: vechea Biserică creştină din Orient pentru armeni, islamul pentru azeri turcofoni.

La 20 ianuarie 1990, Nahicevan şi-a proclamat independenţa "totală" şi a cerut trupelor sovietice să părăsească regiunea. Teritoriul va fi în anii următori victima unui embargo economic din partea Armeniei ca răspuns la blocada energetică impusă Armeniei de Baku.

Crizele politice consecutive în urma eşecurilor militare azere în Nagorno-Karabah l-au readus pe Heidar Aliev şi clanul său la putere la Baku în 1993. Parte integrantă a Azerbaidjanului, conform Constituţiei din 1995 a acestei ţări, Republica Autonomă Nahicevan şi-a adoptat propria Constituţie în 1998, care i-a conferit unele prerogative în materie de politică internă.

Preşedintele parlamentului său din 1995 până în decembrie 2022, Vasif Talibov, înrudit prin căsătorie cu familia Aliev, a instituit acolo un regim autoritar şi este acuzat de suprimarea violentă a presei şi a opoziţiei, precum şi de corupţie.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)