Parchetul din Paris a cerut vineri un proces pentru partidul Adunarea Naţională (fost Frontul Naţional) şi pentru 27 de persoane legate de formaţiunea de extrema dreaptă, printre care Marine Le Pen, suspectaţi de participare la un sistem de deturnare de fonduri publice europene în perioada 2004 - 2016, relatează AFP.

Procurorii au indicat că Marine Le Pen trebuie să fie judecată de tribunalul corecţional pentru deturnare de fonduri publice şi complicitate.

Concret, Parchetul solicită un proces pentru 11 persoane care au fost alese eurodeputaţi pe listele Frontului Naţional, 12 persoane care erau asistenţii lor europarlamentari şi patru colaboratori ai partidului.

Pe această listă lungă se află marea majoritate a liderilor partidului de la jumătatea deceniului 2010-2020, printre care primarul din Perpignan (sud) Louis Aliot, fostul număr 2 al partidului, Bruno Gollnisch şi deputatul şi purtătorul de cuvânt al partidului Adunarea Naţională, Julien Odoul.

Ancheta a fost lansată în martie 2015, când Parlamentul European a anunţat că sesizase Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) în legătură cu posibile nereguli comise de partidul Frontul Naţional cu privire la salariile primite de unii asistenţi europarlamentari.

Parlamentul European, constituit parte civilă, evaluase în 2018 prejudiciul la 6,8 milioane de euro pentru perioada 2009 - 2017.

Joi, Rodolphe Bosselut, avocatul liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen, a anunţat că aceasta a acceptat să înapoieze aproximativ 330.000 de euro Parlamentului European pentru angajarea fictivă a doi asistenţi în perioada în care a fost eurodeputată, ea evitând o ''executare forţată'' a acestei rambursări.

La capătul unei anchete administrative deschise în 2014 cu privire la suspiciunea de deturnare de fonduri europene de către Marine Le Pen, Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) ceruse rambursarea sumei de 339.000 de euro pentru angajarea fictivă a doi colaboratori. Le Pen, care a fost eurodeputată în perioada 2004 - 2017, era bănuită că le-a plătit salarii din fonduri europene, în beneficiul partidului său Frontul Naţional (devenit Adunarea Naţională), şefei cabinetului său Catherine Griset şi gărzii sale de corp Thierry Legier.

Marine Le Pen, care contestă acuzaţiile, dând asigurări că Griset şi Legier au lucrat pentru ea la Parlamentul European, refuzase să achite această sumă.

Potrivit Mediapart, serviciile financiare ale PE au perceput, începând din februarie 2017, 50% din indemnizaţia sa de eurodeputată şi din indemnizaţiile de şedinţă zilnice, precum şi integralitatea cheltuielilor sale de birou.

Aceste reţineri din remuneraţiile liderei extremei drepte franceze au durat patru luni, Marine Le Pen părăsind parlamentul European după alegerea sa în parlamentul francez, în iunie 2017. Ameninţată încă din primăvară cu o decizie executorie de recuperare a 326.401 euro, Le Pen a acceptat în cele din urmă în iulie să returneze această sumă.

Regulamentul Parlamentului European prevede că asistenţii europarlamentari cu normă întreagă nu au voie să desfăşoare o activitate plătită pentru un partid politic naţional şi că asistenţii part-time trebuie să aibă şi un al doilea loc de muncă. La data comiterii faptelor, fiecare membru al Parlamentului European avea dreptul la suma de 23.400 euro lunar pentru remunerarea personalului angajat la biroul din Bruxelles şi în ţara de origine, la care se adăugau 4.342 euro lunar cheltuieli de birou. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)