Armenia "nu a participat" la elaborarea textului acordului de încetare a focului, care tocmai a fost anunţat pentru a se pune capăt ostilităţilor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, a declarat miercuri premierul Nikol Paşinian, citat de AFP şi Reuters.

Paşinian a declarat că biroul său a luat notă de decizia autorităţilor din Karabah de a accepta o încetare a focului, relatează Interfax.

"Am luat notă de decizia autorităţilor din Karabah de a înceta ostilităţile şi de a depune armele", a afirmat Paşinian într-un discurs televizat adresat naţiunii, la o zi după declanşarea unei ofensive de către Azerbaidjan.

Armenia nu mai are unităţi militare în Karabah din august 2021, a declarat premierul armean, conform agenţiilor internaţionale de presă, în condiţiile în care în comunicatul administraţiei separatiste din Nagorno-Karabah se face referire la "retragerea unităţilor şi militarilor rămaşi din forţele armate ale Armeniei".

"Este foarte important" ca luptele să înceteze în această enclavă, a adăugat el.

Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au anunţat miercuri că depun armele în cadrul unui armistiţiu încheiat cu Azerbaidjanul şi care a intrat în vigoare la 09:00 GMT, după o mediere rusă, potrivit AFP.

"Dacă trupele ruse de menţinere a păcii au făcut o astfel de ofertă (de pace), înseamnă că acestea sunt pe deplin răspunzătoare pentru siguranţa armenilor din Nagorno-Karabah", a declarat premierul armean, citat de portalul rusesc RBC.

"Un acord a fost încheiat cu privire la retragerea unităţilor şi militarilor rămaşi din forţele armate ale Armeniei (...) şi dezarmarea completă a formaţiunilor armate ale Armatei de apărare a Nagorno-Karabah", a indicat preşedinţia separatistă într-un comunicat.

Administraţia de la Stepanakert, capitala enclavei, a anunţat că primele discuţii privind "reintegrarea" teritoriului secesionist în Azerbaidjan vor avea loc joi în oraşul azer Ievlah, situat la 295 km vest de Baku.

Astfel, forţele separatiste armene din regiunea separatistă Nagorno-Karabah a Azerbaidjanului au capitulat la 24 de ore după ce Baku a început o ofensivă pentru a restabili controlul deplin asupra teritoriului său, notează Reuters.

Rezultatul pare să deschidă calea pentru ca Azerbaidjanul să integreze aproximativ 120.000 de etnici armeni în societatea sa - o perspectivă de care unii armeni spun că se tem - şi să preia controlul deplin al unei zone montane care a fost în centrul a două războaie de la căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Armenia, care spune că nu are forţe militare în Karabah, în pofida afirmaţiilor azerilor, nu a intervenit militar. Ea a acuzat Baku că încearcă să cureţe etnic Karabahul, ceea ce Azerbaidjanul a negat.

Potrivit apărătorilor drepturilor omului din Armenia, luptele din ultimele 24 de ore în Nagorno-Karabah s-au soldat cu cel puţin 32 de morţi, între care doi copii, şi peste 200 de răniţi.

În mesajul său către naţiune, Paşinian a mai spus că Erevanul nu înţelege declaraţiile administraţiei din Stepanakert despre retragerea unităţilor forţelor armate armene din Nagorno-Karabah. El a insistat că din august 2021 nu există unităţi armene în 'Arţah', aşa cum numesc armenii Nagorno-Karabah.

"Menţionarea Armeniei într-un text care nu are legătură cu Armenia justifică afirmaţiile mele de ieri că unul dintre scopurile ofensivei asupra Nagorno-Karabah a fost atragerea Armeniei în ostilităţi. Dacă ar fi fost posibilă implicarea Armeniei, atunci scopul profund al acesteia ar fi trebuit să fie independenţa şi suveranitatea ţării", a adăugat premierul armean, citat de RBC.ru.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Simona Aruştei)