Liderul organizaţiei de extremă dreapta Proud Boys, Enrique Tarrio, de origine cubaneză, a fost condamnat marţi de tribunalul federal din Districtul Columbia la 22 de ani de închisoare pentru rolul său de "lider suprem al conspiraţiei" care s-a încheiat cu asaltul asupra Capitoliului american pe 6 ianuarie 2021, informează agenţia EFE.

Sentinţa pentru liderul grupului de fanatici ai fostului preşedinte Donald Trump (2017-2021), pe care avocaţii intenţionează să o conteste în apel, este cea mai mare dintre toate cele pronunţate împotriva liderilor grupării naţionaliste, care au fost găsiţi vinovaţi pentru rebeliune în luna mai, după un proces de patru luni.

Este, de asemenea, cea mai mare pedeapsă dintre toate persoanele implicate în evenimente şi vine după ce alţi patru lideri au fost condamnaţi săptămâna trecută la închisoare între 10 şi 18 ani.

Procurorii americani ceruseră 33 de ani de închisoare pentru Tarrio, în vârstă de 39 de ani, sub acuzaţia că a fost liderul unui complot menit să distrugă centrul democraţiei americane prin dirijarea acţiunilor violente împotriva Congresului în ziua în care urma să fie ratificată victoria lui Joe Biden.

"Dacă nu avem o tranziţie paşnică a puterii, nu avem nimic", a afirmat marţi acuzarea la şedinţa în care s-a citit sentinţa şi la care a participat Tarrio, îmbrăcat în uniforma portocalie de deţinut.

Înainte de a-şi auzi sentinţa şi după ce mai mulţi membri ai familiei sale au intervenit pentru a-i cere judecătorului clemenţă, Tarrio a luat şi el cuvântul pentru a-şi exprima regretul pentru cele întâmplate şi pentru a-şi cere iertare.

"Evenimentele din 6 ianuarie sunt ceva ce nu ar fi trebuit să se întâmple vreodată", deoarece "au fost o ruşine naţională", a spus el.

În intervenţia sa, Tarrio a adăugat că, pe 3 noiembrie 2020, candidatul Trump a pierdut alegerile, un punct de vedere total opus faţă de ceea ce credeau în acea zi protestatarii, care au adoptat falsul fraudei electorale, lucru pe care Trump însuşi continuă să îl apere.

Enrique Tarrio, născut la Miami din părinţi cubanezi şi lider al grupului Proud Boys din 2018, nu se afla la Washington în momentul asaltului asupra Capitoliului deoarece avea un ordin care îi interzicea să se apropie de capitală, întrucât cu câteva zile înainte fusese arestat pentru că a ars un steag într-o biserică istorică din comunitatea afro-americană.

În momentul atacului, el era într-un hotel din Baltimore, la circa 70 de kilometri de Capitoliu, dar îşi petrecuse zilele precedente trimiţând instrucţiuni altor membri ai Proud Boys despre ce să facă în acea zi, în timpul marşului pe care Trump îl convocase sub sloganul "Opriţi furtul".

Pe acest detaliu - absenţa sa de la locul evenimentelor - au încercat să îşi bazeze apărarea avocaţii săi. "Planul clientului meu nu era nici de a distruge proprietatea, nici de a ataca forţele de securitate", a subliniat unul dintre avocaţi.

Dar judecătorul Timothy Kelly a fost clar în privinţa implicării directe a acestuia, ca "lider suprem al conspiraţiei", în fapte care au provocat daune aduse bunurilor, persoanelor şi, de asemenea, fundamentului Statelor Unite, tradiţiei "nepreţuite" a transferului de putere.

Vinerea trecută, liderul organizaţiei din Seattle, Ethan Nordean, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Nordean a fost văzut conducând un grup de protestatari cu un megafon cu puţin timp înainte de începerea revoltei.

Tot vineri, Dominic Pezzola, care a spart, cu un scut de poliţie furat, prima fereastră prin care manifestanţii au intrat în Capitoliu, a fost condamnat la 10 ani.

Iar cu o zi mai devreme, Joseph Biggs, adjunctul lui Tarrio, şi Zachary Rehl, fostul lider din Philadelphia, au fost condamnaţi la 17 şi, respectiv, 15 ani de închisoare.

Rehl, Biggs, Nordean şi Tarrio au fost găsiţi vinovaţi în luna mai de conspiraţie pentru comiterea de acte de rebeliune. Pezzola a scăpat de această acuzaţie, dar a fost găsit vinovat de asalt, împotrivire faţă de un agent de securitate şi de furt de bunuri guvernamentale.

Potrivit Departamentului de Justiţie, atacul a început la ora 10.00 dimineaţa, când Biggs, Rehl şi alţii au convins aproximativ 200 de persoane să meargă de la Ellipse, parcul de la sud de Casa Albă, până la Capitoliu, depăşind mai multe bariere de securitate.

Pe 6 ianuarie 2021, aproximativ 10.000 de persoane - majoritatea susţinători ai lui Trump - au mărşăluit spre Capitoliu şi aproximativ 800 de persoane au pătruns în clădire. Cinci persoane au fost ucise şi aproape 140 de agenţi au fost răniţi.

De atunci, peste 1.000 de persoane au fost arestate şi 350 au fost acuzate de asalt sau obstrucţionarea aplicării legii, potrivit datelor Departamentului de Justiţie. Mulţi dintre ei sunt căutaţi de justiţie.

Într-un alt proces, în mai 2022, fondatorul grupului de extremă dreapta Oath Keepers, Stewart Rhodes, a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Deşi nu a fost implicat direct în atac, Trump însuşi a fost pus sub acuzare atât la Washington, cât şi în statul Georgia, pentru încercările sale de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020.

Fostul preşedinte s-a declarat nevinovat în aceste două cazuri, precum şi în celelalte două dosare penale deschise împotriva sa la New York şi Miami. AGERPRES/ (AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)