Rebeliunea eşuată condusă sâmbătă în Rusia de liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, relevă "fisuri reale" la cel mai înalt nivel al statului rus şi o sfidare la adresa autorităţii preşedintelui Vladimir Putin, a declarat duminică secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit agenţiilor Reuters şi France Presse.

"Am văzut mai multe fisuri apărând în faţada rusă. Este prea devreme pentru a spune exact încotro se îndreaptă şi când vor termina. Este un tablou în evoluţie (...) Dar, cu certitudine, avem tot felul de noi întrebări pe care Putin va trebui să le rezolve în săptămânile şi lunile următoare", a estimat la postul NBC secretarul american de stat, care a avut duminică mai multe intervenţii la posturi de televiziune din SUA pe tema evenimentelor din Rusia.

"Nu cred că am văzut încă actul final" a mai spus el, la postul ABC. Potrivit evaluării lui Blinken, tensiunile ce au declanşat incursiunea mercenarilor Wagner către Moscova s-au amplificat luni la rând. El speră pe de altă parte că noua criză cu care se confruntă conducerea Rusiei va afecta performanţa armatei ruse în războiul contra Ucrainei, dar a descris această criză drept o "chestiune internă" a lui Putin.

"Noi suntem concentraţi hotărât şi fără oprire pe Ucraina, să ne asigurăm că are tot ce-i trebuie pentru a se apăra şi a-şi recupera teritoriul pe care Rusia i l-a ocupat", a adăugat Blinken.

Oficialii americani, care în ultimele 24 de ore au desfăşurat consultări intense cu aliaţii lor europeni asupra crizei din Rusia, s-au abţinut în acest timp să comenteze direct evenimentele. Antony Blinken a avut el însuşi sâmbătă discuţii pe acest subiect cu omologii săi din ţările G7, precum şi cu cei din Polonia şi Turcia.

Politicienii şi comentatorii care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.

De altfel, în justificarea "Marşului Dreptăţii" pe care-l pornise vineri noaptea către Moscova, Prigojin a reproşat conducerii militare ruse incompetenţa ce a condus la eşecurile de pe front şi la uciderea unui mare număr de soldaţi ruşi. Anterior, el îi acuzase explicit pe ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, că sunt responsabili pentru moartea a "zeci de mii de ruşi" în Ucraina şi pentru "cedarea de teritorii inamicului".

După ce a ocupat cartierul general al comandamentului de sud al armatei ruse la Rostov pe Don, care este centrul de coordonare al operaţiunilor armatei ruse în Ucraina, Prigojin a înaintat cu combatanţii săi către Moscova, a trecut prin regiunea Voronej şi a ajuns până în regiunea Lipeţk, la circa 400 de kilometri de Moscova. Prigojin a susţinut că a ajuns chiar la 200 de kilometri de capitală, l-a acuzat pe Şoigu că fuge "ca un laş" şi a jurat că acesta "va fi arestat".

În cele din urmă, după o mediere a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, Prigojin le-a ordonat combatanţilor Wagner să revină la bazele lor temporare din Ucraina, motivând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc.

Conform înţelegerii, din care au fost publicate puţine detalii, Prigojin va fi absolvit de răspunderea penală, dar urmează să plece în Belarus. Şi combatanţii Wagner participanţi la insurecţie au primit promisiunea amnistiei, iar unii vor putea încheia contracte cu armata rusă.

În declaraţiile acordate televiziunilor americane, secretarul american de stat Antony Blinken şi-a exprimat speranţa că în perioada următoare vor fi dezvăluite mai multe detalii din acordul ce a pus capăt rebeliunii Wagner.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citeşte şi:

* Gruparea paramilitară Wagner pune capăt revoltei şi se retrage de pe poziţiile sale din Rusia