Comunitatea internaţională a promis luni aproape 1,5 miliarde de dolari pentru a ajuta Sudanul în timp ce acesta plonjează într-o spirală a distrugerii şi a violenţei cu o viteză "fără precedent", transmite AFP.

"Această criză va necesita un sprijin financiar susţinut şi sper ca să putem toţi menţine Sudanul în fruntea priorităţilor noastre", a declarat responsabilul ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, după conferinţa donatorilor care a avut loc la Geneva.

Conferinţa a fost organizată la jumătatea unei încetări a focului de trei zile decretate în Sudan, care pare să fi restabilit calmul în capitala Khartoum.

În pofida răgazului, secretarul general al ONU Antonio Guterres a declarat că Sudanul se scufundă într-o spirală a morţii şi distrugerii cu o viteză "fără precedent". În opinia sa, această ţară "ar putea deveni rapid un loc al anarhiei, care să provoace instabilitate în întreaga regiune", fără o implicare a comunităţii internaţionale.

În timp ce Griffiths a subliniat generozitatea donatorilor, această sumă reprezintă doar jumătate din totalul de care agenţiile umanitare estimează că vor avea nevoie în acest an pentru a ajuta o populaţie deja pradă a unei crize serioase, pe care luptele violente între armată şi paramilitari au agravat-o.

Din cele trei miliarde de dolari de care ONU are nevoie, doar 17% au fost finanţate până acum, în timp ce 25 de milioane de sudanezi, mai mult de jumătate din populaţie, depind de ajutorul umanitar pentru a supravieţui.

Germania, co-organizator al conferinţei alături de UE, Qatar, Egipt şi Arabia Saudită s-a angajat să doneze 200 de milioane de euro până în 2024, dintre care jumătate vor fi sume noi, nealocate încă. Qatarul a promis 50 de milioane de dolari. Uniunea Europeană a promis 190 de milioane de euro în asistenţă pentru dezvoltare şi ajutor umanitar.

Şeful Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, a insistat asupra necesităţii acordării rapide a acestor sume.

În două luni de conflict au murit peste 2.000 de persoane, potrivit ONG-ului Acled, iar peste 2,5 milioane au fost forţate să fugă în alte regiuni din Sudan sau în alte ţări.

Raidurile aeriene şi bombardamentele de artilerie au încetat încă de duminică dimineaţa la Khartoum, unde cinci milioane de locuitori supravieţuiesc sub o căldură dogoritoare. Luni, a doua zi a armistiţiului de 72 de ore care urmează să se încheie miercuri la ora locală 6 a.m., nu s-au auzit lupte în oraş, potrivit mai multor locuitori intervievaţi de AFP.

Luptele au izbucnit pe 15 aprilie, între armata comandată de generalul Abdel Fattah al-Burhane şi paramilitarii Forţelor de Sprijin Rapid, conduşi de generalul Mohamed Hamdane Daglo.

De mai multe săptămâni, Arabia Saudită şi Statele Unite acţionează ca mediatori între cele două tabere, obţinând armistiţii de scurtă durată, dar nu şi deschiderea negocierilor pentru un plan de ieşire din criză.

Situaţia este deosebit de îngrijorătoare în Darfur, o regiune întinsă din vestul Sudanului, unde se confruntă soldaţi, paramilitari, luptători tribali şi civili înarmaţi.

Tot la Geneva, în timpul unei sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului dedicate Sudanului, care a avut loc luni, ambasadorul britanic Simon Manley s-a declarat "extrem de îngrozit de poveştile de violenţă etnică în creştere, violenţă sexuală şi sexism în anumite părţi din Darfur".

Deja devastat în anii 2000 de un război soldat cu aproximativ 300.000 de morţi şi aproape 2,5 milioane de strămutaţi, potrivit ONU, Darfur se îndreaptă către un nou "dezastru umanitar", a avertizat ONU, invocând posibile "crime împotriva umanităţii".

În Darfur, "conflictul are acum o dimensiune etnică","cu atacuri ţintite, bazate pe identitatea oamenilor şi deplasarea populaţiilor", au avertizat ONU, Uniunea Africană şi IGAD (Autoritatea interguvernamentală pentru dezvoltare, un bloc format din opt ţări africane) într-o declaraţie comună.

Potrivit ONU, peste 150.000 de persoane au fugit din Darfur în Ciad. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)