Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi-a pronunţat verdictul: Partidul ''ŞOR'' declarat în afara legii
Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) a declarat luni drept 'neconstituţional' partidul prorus al oligarhului fugar Ilan Şor, aflat în spatele unui val de manifestaţii antiguvernamentale, constatând că această formaţiune politică a acţionat în contradicţie cu principiile statului de drept şi a pus în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, conform Deschide.md, Newsmaker şi Reuters.
Magistraţii Curţii Constituţionale s-au pronunţat astfel în cazul unei sesizări depuse de guvernul de la Chişinău privind scoaterea în afara legii a formaţiunii politice fondate şi conduse de Ilan Şor, acuzat de Occident şi de Chişinău că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, în timp ce SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva sa.
Potrivit preşedintelui CCM, Nicolae Roşca, de la data pronunţării prezentei hotărâri, Partidul "ŞOR" se consideră dizolvat şi niciun act adoptat după pronunţarea hotărârii Înaltei Curţi nu are valoare juridică.
Totodată, reprezentanţii Partidului "ŞOR" care exercită mandate de deputat în Parlament vor continua să-şi exercite aceste mandate, doar că în calitate de deputaţi independenţi, fără dreptul de a se afilia altor grupuri parlamentare.
La fel, listele candidaţilor supleanţi în parlament şi consiliile locale/raionale au fost declarate nule. Astfel, în cazul în care un mandat în parlament atribuit Partidului "ŞOR" devine vacant, acesta va rămâne vacant pe întreaga perioadă a legislaturii a XI-a, iar Curtea Constituţională nu va valida în acest sens niciun mandat.
Decizia CCM a fost luată în conformitate cu punctul patru al articolului 41 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că "partidele şi alte organizaţii socio-politice ale căror scopuri sau activităţi sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale".
Ministerul moldovean al Justiţiei va înfiinţa o comisie specială pentru a finaliza toate procedurile legale de lichidare a partidului.
Şedinţele Curţii Constituţionale în problema constituţionalităţii Partidului "ŞOR" au început la 10 mai şi au durat timp mai bine de o lună. În toată această perioadă, părţile au fost invitate să-şi prezinte poziţiile, argumentele, pledoariile şi replicile finale.
Printre argumentele reprezentanţilor guvernului de a scoate acest partid în afara legii, Deschide.md menţionează faptul că "membri ai Partidului "ŞOR" ar fi mituit alegători şi protestatari, formaţiunea respectivă ar avea legături cu persoane dubioase de la Kremlin, ar fi încălcat în mod repetat legislaţia în ceea ce priveşte activitatea financiară a partidului etc".
De cealaltă parte, apărătorii Partidului "ŞOR" au negat acuzaţiile aduse de avocatul guvernului. Avocaţii formaţiunii au menţionat că acestea toate sunt motivate politic şi au acuzat reprezentantul guvernului că foloseşte unele informaţii care fac parte din alte dosare şi la care avocatul guvernului nu ar trebui să aibă acces. La şedinţele Curţii Constituţionale au fost prezenţi deputaţii partidului - Marina Tauber şi Denis Ulanov. Mai mult, reprezentanţii partidului au cerut ca şi Ilan Şor să intervină prin video-call în cadrul şedinţei, dar acest lucru nu a fost acceptat de către magistraţii Curţii Constituţionale.
De asemenea, în cadrul uneia dintre şedinţe avocaţii Partidului "ŞOR" au cerut să fie audiată şefa Procuraturii Anticorupţie, Veronica Drăgălin, având în vedere că o serie de probe, care se află la Procuratură, au fost înaintate Curţii Constituţionale, dar pe marginea cărora nu ar fi existat o decizie judecătorească. Astfel, spun avocaţii partidului, nu a fost respectată prezumţia nevinovăţiei.
Partidul "ŞOR" este urmaşul de drept al formaţiunii "Ravnopravie", preluată de către omul de afaceri Ilan Şor. În anul 2015, Ilan Şor a câştigat alegerile locale şi a devenit primar de Orhei, aminteşte Deschide.md.
În anul 2016, Ilan Şor a fost ales preşedinte al partidului "Ravnopravie", condus anterior de politicianul Valerii Klimenko, un susţinător înflăcărat al Federaţiei Ruse. Patru luni mai târziu, formaţiunea îşi schimbă denumirea în partidul politic "ŞOR".
În alegerile parlamentare din 2019 şi 2021, Partidul "ŞOR" a intrat în parlament: în prezent grupul său parlamentar deţinând 5 mandate. Preşedintele formaţiunii, Ilan Şor, a fost condamnat la închisoare pe un termen de 15 ani în dosarul "Frauda Bancară", dar a scăpat deplasându-se pe teritoriul statului Israel, unde se află şi în prezent, conform Deschide.md.
Şor nu a comentat deocamdată decizia Curţii Constituţionale, dar vicepreşedintele partidului, Marina Tauber, a condamnat procedurile judiciare.
"Oricum vom fi la putere cu echipa noastră. Pentru noi, acest proces ruşinos este o experienţă", a spus ea. "Cetăţenii trebuie să aibă dreptul de a alege liber. Echipa noastră va lupta pentru tot ce este bun pentru Moldova", a adăugat ea.
Şor a negat anterior că protestele ar fi făcut parte din încercări de destabilizare a Republicii Moldova sau dintr-o ameninţare rusească şi a acuzat-o pe Maia Sandu că duce Moldova spre faliment.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Sorin Calciu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rezultatele parțiale ale alegerilor din Noua Zeelandă indică o victorie la limită a coaliției guvernamentale de dreapta
Partidul Național de guvernământ și Laburiștii din opoziție au obținut rezultate foarte apropiate la alegerile parlamentare de sâmbătă din Noua Zeelandă, arată rezultatele parțiale preluate de Reuters de la Comisia Electorală. Formațiunea de centru-dreapta care conduce coaliția guvernamentală tripartită avea 30,9% din voturi, iar c
Paraguayul are un nou președinte, predecesorul său - arestat după patru zile de criză bancară și politică
Pedro Alliana a depus vineri jurământul de președinte al Paraguayului, în timp ce predecesorul său Santiago Pena a fost arestat, transmit Reuters și AFP. În Paraguay a avut loc săptămâna aceasta o criză bancară după ce banca online Ueno a intrat în insolvență. Pena, care a avut în trecut legăt
VIDEO Zelenski afirmă că Rusia pregătește un atac asupra sectorului energetic și a podurilor din Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că are 'informații' despre un atac aerian rusesc planificat care vizează infrastructura civilă și energetică și podurile, înaintea unei întâlniri dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, relatează AFP. 'Ave
Rubio va participa la o reuniune a omologilor din G7 la Paris săptămâna viitoare, după lovitura electorală primită de Trump
Secretarul de Stat american Marco Rubio va participa la o reuniune a omologilor săi din G7 la Paris săptămâna viitoare, a anunțat Departamentul de Stat vineri, la doar câteva zile după înfrângerea republicanilor în alegerile intermediare din SUA, relatează AFP. Această deplasare, cu obiectivul clar declarat de a &
Trump îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller în funcția strategică de șef de cabinet
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller, un reprezentant al dreptei identitare, pentru funcția extrem de strategică de șef de cabinet al Casei Albe, relatează AFP, Reuters și dpa. Președintele SUA a precizat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că Stephen Miller va
Germania: Bavareza Ilse Aigner ar putea va deveni prima femeie președinte
Actuala președintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie președinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creștin-Democrate (CDU), relatează AFP. Nominalizarea ei este așteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancel
Trump reafirmă susținerea sa pentru IA, dar amână o întâlnire cu șefii marilor companii din domeniu
Președintele american Donald Trump și-a reafirmat vineri susținerea fermă pentru Inteligența Artificială (IA), pe care el a redenumit-o 'Superinteligență', deși reticența manifestată într-o măsură semnificativă de cetățenii americani față de expansiunea acestei tehnologii și a centrelor de date a contribuit la pierderea de către republicanii săi a alegerilor de
Friderich Merz: Migranții musulmani trebuie să accepte responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust
Cancelarul german Friedrich Merz le-a cerut imigranților musulmani care refuză să recunoască responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust să părăsească țara, relatează vineri dpa. 'Responsabilitatea istorică a țării noastre se aplică la fel de mult celor care vin aici din țări islamice', a declarat Merz la o recepție pentru sportivii
Spania numește amenințările cu bombă asupra avioanelor din Europa 'agresiune hibridă'
Ministrul de externe spaniol Manuel Albares a declarat vineri că valul de amenințări cu bombă care vizează aeronave reprezintă un atac asupra democrației europene al unor forțe autocratice, relatează dpa. 'Este clar că nu este o coincidență', a declarat el pentru canalul spaniol RTVE, vorbind despre 'o tentativă de agresiune hibridă și răzb
Fondatorul mișcării ruse 'Statul Masculin' neagă orice legătură cu amenințările cu bombă din Europa
Vladislav Pozdniakov, fondatorul 'Statului Masculin', o mișcare radicală rusă interzisă în 2021 pentru 'extremism', a respins vineri orice legătură cu amenințările false cu bombă care au afectat numeroase țări din Europa, relatează AFP. Unele aeroporturi afectate de aceste alerte false, precum cele din Birmingham, Roma și Sofia, au primit
Atacurile cibernetice și alertele false cu bombă demonstrează necesitatea creșterii cheltuielilor militare, consideră Giorgia Meloni
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a susținut vineri necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare și securitate în Europa pentru a proteja infrastructura civilă în fața amenințărilor, după o nouă zi cu alerte false cu bombă care au vizat avioane și după o serie de atacuri cibernetice care au afectat frigiderele unor centre comerciale în mai mult
UPDATE / UE și Ucraina avertizează împotriva unei noi 'arhitecturi de securitate' în Europa
Europenii și Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de 'arhitectură de securitate' dezvoltată pe la spatele lor, în urma menționării de către președintele american Donald Trump a unui 'mare acord' privind Ucraina, care ar putea viza 'întreaga Europă', relatează AFP și Reuters. 'Avem deja o arhitectură e
Israel: Eisenkot raportează 'progrese semnificative' în discuțiile de formare a guvernului
Liderul opoziției israeliene, Gadi Eisenkot, a raportat vineri 'progrese semnificative' în negocierile pentru formarea unui guvern majoritar după alegeri, declarând că speră că președintele îl va însărcina cu formarea viitorului executiv, relatează France Presse. 'Au avut loc multe întâlniri, unele făcute publice
SUA: Democrații pregătesc un val de legislație restrictivă asupra Inteligenței Artificiale (IA)
Democrații intenționează să lanseze un val de acte normative asupra sistemelor de Inteligență Artificială (IA) și dezvoltării centrelor de date, după ce vor prelua controlul asupra Congresului SUA în ianuarie, potrivit unor congresmeni, consilieri ai acestora și activiști, relatează vineri Reuters. Un asemenea val legislativ va presupune o schimbare radi
Germania afirmă că alegerile din SUA au conferit o 'nouă urgență' negocierilor de pace privind #Ucraina
Germania a declarat vineri că alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, marcate de un eșec al republicanilor președintelui Donald Trump, au conferit o 'nouă urgență' eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina, relatează AFP. 'Este clar că după alegerile de la mijlocul mandatului (din SUA), există un nou sentiment de urgență', a decl














