Primarul capitalei Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunţat luni că va îşi părăsi funcţia pentru a se consacra campaniei interne care începe în rândul partidului la putere, cu ambiţia de a deveni în 2024 prima preşedintă a Mexicului, notează AFP.

Ministrul de externe, Marcelo Ebrard, a renunţat şi el la postul său luni pentru a face campanie în rândul partidul la putere, Morena, din ce în ce mai hegemonic în Mexic.

"Am luat decizia de a demisiona definitiv pe 16 iunie (vineri), cu obiectivul de a deveni prima femeie din istoria Mexicului care conduce destinele naţiunii", a declarat Claudia Sheinbaum, 60 de ani, într-o conferinţă de presă în prezenţa echipei sale.

Această fiziciană, descendentă a unor migranţi evrei din Bulgaria şi Lituania, este favorita sondajelor în cursa pentru învestitura partidului stângii naţionaliste.

Acesta este favorit pentru a rămâne la putere după alegerile prezidenţiale din iunie 2024, purtat de imensa popularitate a preşedintelui în exerciţiu, Andres Manuel Lopez Obrador, şi de slăbiciunea opoziţiei.

Claudia Sheinbaum s-a angajat, de altfel, să continue "marea operă de transformare iniţiată de preşedintele" ales în 2018.

Edilul capitalei Mexicului a insistat pe "lupta sa pentru drepturile poporului mexican, democraţie, libertăţi, justiţie socială şi de mediu, drepturile femeilor încă de la vârsta de 15 ani".

Claudia Sheinbaum se va confrunta în principal cu Marcelo Ebrard, imaginea Mexicului în străinătate de mai bine de patru ani.

"Mă voi consacra cu începere de astăzi unei alte sarcini foarte importante: să apăr cea de-a patra transformare (nume dat de preşedintele Lopez Obrador politicii sale de schimbare socială)", a declarat Marcelo Ebrard în timp ce îşi lua concediu de la Ministerul de Externe.

Claudia Sheinbaum, Marcelo Ebrard şi doi candidaţi a priori de mică importanţă au convenit duminică asupra regulilor jocului pentru a desemna candidatul partidului Morena până pe 6 septembrie.

După ce vor străbate ţară între 19 iunie şi 27 august, candidaţii la învestitură vor fi departajaţi printr-un sondaj de opinie între 28 august şi 3 septembrie.

Organizat de partid şi difuzat de patru institute private, sondajul nu va întreba respondenţii care este candidatul lor favorit, ci mai degrabă percepţia lor asupra fiecăruia dintre ei (onestitate, proximitate, cunoaştere a ţării).

Învinşii vor trebui să "sprijine câştigătorul", adaugă acordul, ca pentru a evita orice candidatură disidentă sau ralierea la opoziţie a unuia dintre cei trei perdanţi. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)