China încearcă să-şi extindă şi să-şi modernizeze arsenalul nuclear la un nivel fără precedent pentru a-şi spori forţa de descurajare în caz de conflict cu SUA, potrivit unor experţi, citaţi miercuri de France Presse.

Potrivit Institutului internaţional de cercetare a păcii de la Stockholm (SIPRI), China are un arsenal de 350 de arme nucleare - cu mult în urma Rusiei (4.477) şi a SUA (3.708).

Dar Beijingul ar putea avea 1.500 de astfel de arme până în 2035, potrivit unui raport al Departamentului american al Apărării apărut în noiembrie anul trecut.

"China pare să nu mai fie dispusă să se mulţumească cu câteva sute de arme nucleare pentru a-şi asigura securitatea", spune Matt Korda, de la Federation of American Scientists, o organizaţie neguvernamentală americană care studiază, printre altele, proliferarea nucleară.

După primul său test nuclear în 1964, China s-a mulţumit să menţină un arsenal modest şi s-a angajat să nu utilizeze niciodată prima o armă nucleară, asigurând că nu va recurge la aceasta decât dacă ea însăşi ar fi ţinta.

În ultimul deceniu, preşedintele Xi Jinping a încurajat o vastă modernizare a armatei, care a cuprins şi îmbunătăţirea capacităţilor sale nucleare.

"China întreprinde în prezent cea mai importantă extindere şi modernizare a forţelor sale nucleare din întreaga sa istorie", a declarat pentru AFP David Logan, profesor la Naval War College, un institut de cercetare şi de învăţământ superior al marinei americane.

Potrivit lui, această ţară încearcă nu doar să-şi sporească producţia de ogive, ci de asemenea să-şi amelioreze capacitatea de a le propulsa de la sol, din avion sau din submarin.

China construieşte de altfel "rapid" instalaţii de tir cu rachete balistice intercontinentale şi are peste 300 de silozuri în total, potrivit Departamentului american al Apărării.

Acest gigant asiatic a repetat în mai multe rânduri că îşi menţine forţa nucleară "la nivelul cel mai redus necesar securităţii naţionale".

Luna trecută, într-o declaraţie comună cu preşedintele rus Vladimir Putin, Xi Jinping a afirmat totodată că nu trebuie "să fie declanşat vreodată" un război nuclear.

Campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare, o coaliţie de organizaţii neguvernamentale, estimează că China a consacrat 11,7 miliarde de dolari (10,7 miliarde de euro) programului său nuclear în 2021, adică mai puţin de o treime din ceea ce ar fi cheltuit SUA.

Mai multe obstacole împiedică totuşi dezvoltarea rapidă de către China a arsenalului său nuclear, potrivit experţilor. Beijingul dispune de mijloace limitate pentru a produce materiale fisionabile indispensabile fabricării de ogive.

Rusia ar putea potenţial să o ajute în acest sens.

În cursul recentului summit între Xi Jinping şi Vladimir Putin, Beijingul şi Moscova s-au angajat să-şi consolideze cooperarea nucleară.

Înalţi responsabili ruşi în domeniul energiei atomice au acceptat să ajute China să se doteze cu "reactoare rapide", care sunt destinate să producă materiale fisionabile mult mai rapid decât le-ar consuma.

Potrivit Beijingului, acordul nu se referă decât la programul său nuclear civil. Dar unii experţi consideră că el ar putea servi de asemenea la constituirea unor stocuri de materiale fisionabile destinate armelor nucleare.

"Din punct de vedere tehnic ar fi posibil ca China să-şi sporească considerabil stocurile de plutoniu cu noile sale reactoare civile cu neutroni rapizi, utilizând combustibil furnizat de Rusia", notează Matt Korda.

"Totuşi, nimic nu indică faptul că China are intenţia să facă asta", subliniază el.

China dispune de "rezerve foarte limitate, ceea ce împiedică o creştere în putere rapidă", întăreşte Gregory Kulacki, responsabil pentru China la Union of Concerned Scientists, o organizaţie americană a oamenilor de ştiinţă.

"Potrivit informaţiilor publicate despre ritmul de dezvoltare a programului de sporire a materialului fisionabil" ("fast breeder"), constând în reactoare capabile să producă mai mulţi izotopi fisionabili decât consumă, "va fi dificil pentru China să producă rapid plutoniul de care are nevoie", explică el.

Chiar dacă Departamentul american al Apărării are uneori tendinţa să exagereze ameninţarea chineză cu scopul de a obţine finanţări suplimentare, Beijingul are de asemenea motive obiective de a dori să-şi crească capacităţile, notează AFP.

"Strategii chinezi se îngrijorează de posibilitatea ca SUA să efectueze primele o lovitură" nucleară, ceea ce ar împiedica China să riposteze, afirmă David Logan, profesor la Naval War College.

"Consolidarea nucleară chineză urmăreşte probabil în parte" să contracareze această posibilitate, adaugă el.

Unii experţi cred că Beijingul intenţionează între altele să facă Washingtonul să reflecteze la costul unei participări americane la un conflict în această regiune.

China consideră că Taiwanul este una din provinciile sale, pe care ea nu a reuşit încă s-o reunifice cu restul teritoriului său după sfârşitul războiului civil chinez în 1949.

Beijingul estimează probabil că "este necesară o forţă nucleară mai importantă pentru a descuraja SUA să se implice într-un conflict potenţial în strâmtoarea Taiwan", a declarat pentru AFP Ankit Panda, de la Fundaţia Carnegie pentru pacea internaţională.

China afirmă că speră într-o "reunificare" paşnică cu Taiwanul, dar nu exclude utilizarea forţei, scrie AFP.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)