Este clar că Serbia trebuie să plătească preţul pentru politica sa independentă, a declarat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cu referire la viitorul raport al Parlamentului European privind progresele realizate de ţara sa în vederea aderării la Uniunea Europeană, relatează Tanjug.

''Nu avem o problemă cu plata acestui preţ, nici măcar nu sunt prea îngrijorat legat de acest lucru. Este de înţeles, aud asta în fiecare zi - (raportul) va fi în cea mai mare parte despre faptul că nu am impus sancţiuni Rusiei'', a spus Vucic, care a amintit că întotdeauna rapoartele PE privind Serbia au fost extrem de critice.

''Ceea ce este important pentru mine este că ei vor lăuda alegerile din nordul Kosovo-Metohija, care vor avea o prezenţă la vot de 1%, şi ne vor explica că acestea sunt cele mai ridicate valori europene şi eu îi voi felicita pentru asta'', a adăugat el ironic.

Aleksandar Vucic a mai spus că este mult mai interesat de poziţia Parlamentului European cu privire la economia sârbă. ''Chiar dacă rămâne destul de mult în urma celor mai dezvoltate ţări europene, economia Serbiei recuperează această diferenţă întrucât ritmul său de creştere este mai ridicat decât al economiilor acelor ţări şi întrucât are o rată a datoriei publice mai mică decât media din zona euro şi din UE'', a subliniat preşedintele sârb.

Serbia şi Kosovo au convenit în 2013, sub auspiciile Uniunii Europene, cu privire la aşa-numitul Acord de la Bruxelles privind normalizarea relaţiilor, dar amândouă se acuză acum reciproc de încălcarea acestei înţelegeri.

În ultimele săptămâni negocierile s-au intensificat, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Albin Kurti întâlnindu-se de două ori, la sfârşitul lui februarie la Bruxelles şi la jumătatea lui martie la Ohrid, unde, sub medierea şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, Serbia şi Kosovo au convenit să implementeze acordul, deşi nu au semnat deocamdată nimic.

Principala condiţie pusă de preşedintele Vucic este formarea unei Uniuni a Municipalităţilor Sârbe (ZSO) în nordul Kosovo, stipulată în acordul din 2013, însă până acum Pristina s-a opus, comparând ZSO cu Republika Srpska din Bosnia, cu referire la instabilitatea susţinută de autorităţile entităţii majoritar sârbe. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)