Parlamentul European a condamnat joi în termeni fermi condamnarea ''motivată politic'' la 25 de ani de închisoare a jurnalistului şi disidentului rus Vladimir Kara-Murza, şi a solicitat eliberarea imediată şi necondiţionată a acestuia şi a tuturor celorlalţi deţinuţi politici din Rusia, printre care opozantul rus Aleksei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, care efectuează o pedeapsă de nouă ani de închisoare, indică un comunicat al PE.

Într-o rezoluţie adoptată cu 508 voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 31 de abţineri, eurodeputaţii atrag atenţia că starea sănătăţii lui Vladimir Kara-Murza şi Aleksei Navalnîi se deteriorează rapid din cauza tratamentului la care sunt supuşi aceşti în detenţia şi a lipsei de asistenţă medicală adecvată.

Eurodeputaţii condamnă reprimarea apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliştilor independenţi din Rusia şi a criticilor la adresa guvernului rus şi cer Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să lanseze imediat o investigaţie cu privire la actele de încarcerare inumană, de tortură şi de ucidere a opozanţilor politici în Rusia.

În plus, Parlamentul European doreşte ca statele membre să adopte în Consiliul UE sancţiuni dure contra judecătorilor, procurorilor şi altor persoane responsabile pentru punerile sub acuzare arbitrare, detenţii şi torturi în cadrul proceselor motivate politic. De asemenea, eurodeputaţii cer ţărilor Uniunii Europene să furnizeze vize umanitare şi alte forme de sprijin disidenţilor ruşi aflaţi în risc de a fiu puşi sub acuzare din motive politice.

Luni, un tribunal moscovit l-a condamnat pe opozantul Vladimir Kara-Murza la 25 de ani de detenţie pentru mai multe capete de acuzare, printre care cea de ''înaltă trădare'', la finalul unui un dosar devenit emblematic pentru represiunea din Rusia de la începutul ofensivei sale în Ucraina. La finalul unui proces cu uşile închise, tribunalul a anunţat că l-a găsit pe Kara-Murza vinovat de ''înaltă trădare'', difuzare de ''informaţii false'' despre armata rusă şi activitate ilegală pentru o organizaţie ''indezirabilă''. În consecinţă, el a fost condamnat la o pedeapsă cumulată de 25 de ani de detenţie într-o colonie penitenciară cu regim sever, aşa cum ceruse Parchetul rus.

Aflat în arest preventiv din aprilie 2022, Vladimir Kara-Murza a fost aproape de a muri de două ori, în 2015 şi 2017, în urma unor otrăviri de care el a acuzat puterea din Rusia. Kara-Murza a pledat în SUA, Europa şi Canada pentru adoptarea de sancţiuni împotriva responsabililor ruşi care se fac vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului, sancţiuni după exemplul ''legii Magniţki'' din 2012.

Tot joi, Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată cu 529 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 11 abţineri, ca autorităţile de facto din Afganistan să pună în libertate toate persoanele aflate în detenţie pentru că şi-au exercitat drepturile fundamentale, printre care activistul din domeniul educaţiei Matiullah Wesa, şeful organizaţiei filantropice afgane PenPath.

Eurodeputaţii solicită UE şi statelor sale membre exercite presiuni diplomatice, în mod direct sau indirect, asupra autorităţilor afgane pentru a asigura eliberarea tuturor celor deţinuţi arbitrar şi pentru a spori sprijinul pentru grupările afgane ce asigură educaţie femeilor şi fetelor.

De asemenea, eurodeputaţii denunţă interdicţia decisă de regimul taliban asupra învăţământului liceal şi universitar pentru femei în Afganistan şi interdicţia pentru femei de a lucra pentru ONG-uri şi pentru Naţiunile Unite şi cer autorităţilor afgane să respecte deplin drepturile şi libertăţile fundamentale ale femeilor şi să restabilească participarea concretă a acestora la viaţa publică. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)