Statele Unite nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele crime de război din Irak sau Afganistan să fie judecate la Haga, ceea ce pe de altă parte îngreunează lupta Washingtonului ca Rusia, care nici ea nu este membră a CPI, să fie trasă la răspundere în faţa acestui tribunal pentru războiul din Ucraina, scrie într-o analiză agenţia EFE.

Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale are 123 de state semnatare, dintre care lipsesc însă puteri importante, inclusiv SUA, Rusia, China, India sau Israel, ceea ce în practică înseamnă că CPI nu are jurisdicţie asupra crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii, actelor de genocid sau de agresiune pe care le-ar putea comite ţările ne-semnatare.

Statele Unite au fost mereu un mare apărător al justiţiei penale globale, dar "întotdeauna s-au arătat reticente faţă de crearea unui tribunal supranaţional cu jurisdicţie asupra celor naţionale: justiţie pentru ceilalţi, dar nu şi pentru ei", ceea ce "ilustrează abordarea lor izolaţionistă în geopolitică", remarcă experta în drept internaţional Marieke De Hoon.

Mai mult, Statele Unite au în vigoare şi o lege ce interzice extrădarea soldaţilor americani pentru a fi judecaţi pentru crime de război, fapt care împiedică CPI să se pronunţe asupra acţiunilor militare ale SUA în Irak sau Afganistan. Când a încercat totuşi s-o facă, Washingtonul i-a retras viza procurorului de atunci al CPI, Fatou Bensouda.

"Dar nu este vorba doar despre SUA, întrucât această poziţie poate fi de asemenea observată în cazul altor cinci puteri, China şi Rusia fiind la rândul lor active în evitarea acestei jurisdicţii supranaţionale şi blocarea referirilor la CPI, cu ajutorul dreptului lor de veto în Consiliul de Securitate al ONU", adaugă De Hoon.

Când a fost creată CPI în 2002, Franţa şi Regatul Unit au limitat jurisdicţia acesteia, astfel încât să prevină judecarea lor în cazul unei eventuale agresiuni militare împotriva unei alte ţări. Jurisdicţia CPI a fost extinsă în anul 2018 şi asupra crimei de agresiune, dar aceste două ţări încă nu au ratificat statutul revizuit.

"Acest lucru este problematic întrucât expune justiţia penală internaţională criticilor asupra justiţiei selective. Unele naţiuni sunt judecate de CPI, altele sunt protejate. Dar asta este realitatea ordinii noastre mondiale", deplânge experta citată de agenţia EFE.

- Rusia şi Ucraina -

Rusia a semnat Statutul de la Roma (tratatul care a instituit CPI) în anul 2000, dar nu l-a ratificat niciodată, iar în 2016 şi-a retras semnătura după ce a anexat Crimeea. Odată cu invazia sa în Ucraina, nimeni nu se mai aşteaptă acum să-l ratifice.

Ucraina, când a semnat în 2014 Acordul de Asociere la UE, s-a angajat să ratifice Statutul de la Roma şi în 2019 şi-a revizuit Constituţia pentru a accepta jurisdicţia CPI, dar nu a făcut acest pas invocând "preocuparea politică asupra declanşării nemulţumirii sociale" în contextul "temerii că CPI ar putea urmări penal soldaţii şi eroii săi de război", semnalează Frederika Schweighoferova, expertă în cadrul reţelei Parlamentari pentru Acţiune Globală (PGA).

Însă aceste preocupări, adaugă ea, nu au fundament, întrucât Ucraina a acceptat deja jurisdicţia CPI prin două declaraţii din 2014 şi 2015 - care nu sunt ratificări ale Statutului de la Roma pentru a deveni membră - care permit CPI "să identifice şi să judece autorii şi complicii lor pentru actele comise pe teritoriul Ucrainei începând din februarie 2014", potrivit acestor documente.

Aceste declaraţii i-au permis procurorului CPI Karim Khan să deschidă o investigaţie pentru războiul aflat în desfăşurare în Ucraina şi, adaugă Schweighoferova, acest tribunal "va judeca doar responsabilii de rang înalt pentru crimele cele mai grave comise în conflict".

Atât PGA cât şi Centrul pentru Libertăţi Civile (CCL) îi cer preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să trimită documentele procedurale parlamentului de la Kiev şi să semneze legea corespunzătoare, astfel încât Ucraina să devină membră a CPI.

- Un nou tribunal sau o CPI cu mandat extins -

Însă CPI poate judeca doar crimele de război comise în Ucraina, nu şi "agresiunea" statală în sine, judecarea acesteia din urmă necesitând ca ambele ţări (Rusia şi Ucraina) să ratifice Statutul de la Roma. Ca soluţie, s-ar putea extinde mandatul tribunalului sau să fie creat un tribunal special.

"Cel mai bine este să fie amândouă: să fie extins mandatul faţă de toate agresiunile viitoare şi să se desfăşoare un proces în orice formă asupra agresiunii actuale a lui Putin (preşedintele rus Vladimir Putin n.red). Dar nu există voinţă politică pentru niciuna din ele", constată De Hoon.

O asemenea extindere a mandatului necesită sprijinul Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto, în timp ce un tribunal special are nevoie de un larg sprijin internaţional. Un nou organ judiciar ar fi comparabil cu cel care a instrumentat procesele de la Nurnberg după al Doilea Război Mondial.

Rolul CPI în judecarea crimelor de război din Ucraina a fost discutat pe 20 martie la Londra, cu participarea de asemenea a ambasadoarei SUA pentru justiţie penală internaţională, Beth van Schaack, care consideră că "acesta este un nou moment Nurnberg".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: icc-cpi.int