Preşedintele libanez Michel Aoun a anunţat joi că ţara sa a aprobat, la două zile după Israel, acordul de demarcare a frontierei maritime între cele două ţări vecine, acord ce va ridica obstacolele din calea exploatării de zăcăminte de gaze în Mediterana de Est, informează vineri AFP.

Această declaraţie survine în condiţiile în care mandatul lui Aoun expiră pe 31 octombrie şi Libanul este cufundat într-o criză socio-economică fără precedent.

Washingtonul, care a mediat vreme de doi ani negocierile între cele două ţări aflate oficial în stare de război, a salutat marţi un "progres istoric".

Într-un interviu acordat joi seara postului libanez LBC, mediatorul american Amos Hochstein a estimat că un asemenea acord ar putea "avea meritul de a preveni haosul şi mai multe conflicte în regiune". El va aduce "prosperitate economică Libanului (...) şi o securizare a frontierelor cu Israelul, deci nu război între Liban şi Israel", a adăugat el.

"Anunţ aprobarea de către Liban a versiunii finale pregătite de mediatorul american pentru delimitarea frontierei maritime sudice", comunicase anterior Aoun într-un discurs televizat. "Acest acord indirect răspunde revendicărilor libaneze şi apără pe deplin drepturile noastre", a dat el asigurări, salutând un "succes istoric".

Aoun a afirmat că Libanul a obţinut "întregul câmp (gazifer) Cana, fără ca vreo compensaţie să fie plătită" de partea libaneză.

Potrivit unei copii a acordului obţinute de AFP, acesta "stabileşte o soluţionare permanentă şi echitabilă a diferendului maritim" dintre cele două ţări.

Potrivit acestui text, câmpul gazifer offshore Karish se află în întregime în apele israeliene. La rândul său, Libanul obţine drepturile de explorare şi exploatare a câmpului gazifer Cana, situat mai la nord-est şi din care o parte se află în apele teritoriale israeliene. Însă Israelul "va fi remunerat" de compania ce exploatează Cana "pentru drepturile sale asupra unor eventuale zăcăminte", potrivit acordului.

Premierul israelian Yair Lapid a anunţat marţi un "acord istoric", estimând că acesta "îndepărtează posibilitatea unor confruntări armate cu Hezbollah", puternica mişcare armată care domină viaţa politică în Liban.

Partidul şiit ameninţase să atace Israelul dacă statul israelian va întreprinde extracţii de gaz din câmpul gazifer Karish înante de încheierea unui acord.

Cu toate acestea, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat marţi că formaţiunea sa va susţine acordul dacă acesta va fi aprobat oficial de autorităţile libaneze.

Şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna, care a sosit joi seara la Beirut, a salutat acordul "istoric" dintre cele două ţări. Ministerul Afacerilor Externe francez a subliniat într-un comunicat că "Franţa a lucrat împreună cu partenerii săi internaţionali" pentru a se ajunge la acest acord.

Catherine Colonna va avea vineri întrevederi cu principalii responsabili libanezi, pentru a sublinia "ataşamentul Franţei pentru buna funcţionare a instituţiilor libaneze", în condiţiile în care perspectiva unui vid de putere se conturează odată cu încheierea mandatului lui Aoun.

Deputaţii libanezi au eşuat din nou, joi, să aleagă un succesor pentru şeful statului, din cauza profundelor lor divergenţe într-o ţară în faliment.

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, i-a îndemnat joi pe liderii politici libanezi "să lucreze la stabilitatea ţării" şi "să pună pe primul loc ţara şi populaţia ei", pentru a ieşi din criza economică cu care se confruntă din 2019.

Autorităţile libaneze mizează pe hidrocarburi pentru a putea face faţă prăbuşirii economice, însă, potrivit experţilor, ţara are nevoie de o perioadă de cinci-şase ani înainte să beneficieze de o eventuală mană cerească de petrol şi gaze.

La rândul său, Israelul investeşte de ani de zile în câmpul gazifer Karish şi preconizează să înceapă extracţia de gaz în următoarele câteva săptămâni.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)