Coaliţia de extremă dreapta a Giorgiei Meloni, care a câştigat alegerile legislative din 25 septembrie, s-a confruntat joi cu un start furtunos în prima sesiune a parlamentului, marcată de tensiuni între aliaţii chemaţi să guverneze împreună, informează AFP.

Partidul post-fascist Fratelli d'Italia, condus de Meloni, a câştigat 26% din voturi, însă pentru a dispune de o majoritate absolută în parlament are nevoie de cei doi parteneri de coaliţie, partidul anti-imigranţi Liga al lui Matteo Salvini şi partidul conservator Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Cele trei partide negociază de mai multe zile împărţirea portofoliilor ministeriale ale viitorului guvern, nevoit să se confrunte cu numeroase provocări, printre care criza energetică provocată de războiul din Ucraina şi o inflaţie care afectează gospodăriile şi companiile.

Semn al acestor negocieri tensionate, Ignazio La Russa, fost ministru al apărării şi cofondator al Fratelli d'Italia împreună cu Giorgia Meloni, ales joi preşedinte al senatului, nu a obţinut toate voturile din partea coaliţiei de dreapta/extremă dreapta din cauza dezertării mai multor senatori membri ai partidului Forza Italia. Cei care i-au dat voturile lipsă au fost politicieni din opoziţie.

Foto: (c) Guglielmo Mangiapane/REUTERS  

Înaintea votului, Silvio Berlusconi, revenit în Senat din care fusese exclus în 2013 după o condamnare de ne-eligibilitate, cu o mină furioasă a lovit cu pumnul în pupitru în timpul unei discuţii aprinse cu Ignazio La Russa.

Foto: (c) Guglielmo Mangiapane/REUTERS  

Într-un comunicat dat publicităţii după vot, miliardarul în vârstă de 86 de ani, al cărui partid a obţinut la alegeri 8%, lăsa să se înţeleagă că membrii coaliţiei continuă să se certe cu privire la alocarea ministerelor. El şi-a exprimat "o nelinişte profundă faţă de vetourile din ultimele zile cu privire la formarea guvernului" şi a solicitat "o colaborare loială şi eficientă cu celelalte forţe ale majorităţii pentru a oferi rapid ţării un guvern".

Supravieţuitoare a Holocaustului, Liliana Segre, în vârstă de 92 de ani, cea care, în calitate de decan, a prezidat prima sesiune a senatului, a subliniat "valoarea simbolică" a prezenţei sale, "în această lună octombrie, ce marchează centenarul Marşului asupra Romei, care a fost începutul dictaturii fasciste".

Foto: (c) Guglielmo Mangiapane/REUTERS 

Un alt eveniment simbolic petrecut joi în parlamentul italian a fost învestirea unui deputat de origine ivoriană, Aboubakar Soumahoro, îmbrăcat în costum şi purtând cizme de cauciuc pline de noroi, un omagiu adus muncitorilor agricoli străini exploataţi în Italia, dintre care unii au murit pe câmp, copleşiţi de căldură şi oboseală.

Foto: (c)  RICCARDO ANTIMIANI/EPA 

Camera deputaţilor trebuie să îşi aleagă preşedintele până vineri cel târziu, după eşecul a trei scrutinuri organizate joi.

Matteo Salvini, al cărui partid a obţinut 9% din voturile italienilor, l-a propus pe Lorenzo Fontana, un catolic tradiţionalist, fost ministru pentru afaceri europene.

Odată aleşi, preşedinţii celor două camere se vor întâlni cu preşedintele ţării, Sergio Mattarella, în cadrul consultărilor instituţionale pe care şeful statului trebuie să le organizeze înaintea numirii premierului. La finalul acestor consultări, Matterella ar urma cel mai probabil să încredinţeze sarcina de a forma guvernul Giorgiei Meloni, care ar deveni astfel prima femeie din istoria Italiei care ar ocupa funcţia de premier.

"Suntem pregătiţi, nu vă faceţi griji!" a declarat joi reporterilor Giorgia Meloni, care a păstrat un profil scăzut de când a câştigat alegerile, comunicând în special prin intermediul reţelelor de socializare. Deşi ea a fost ministru al tineretului în executivul condus de Silvio Berlusconi în perioada 2008 - 2011, partidul său, Fratelli d'Italia, care a obţinut doar 4% la alegerile legislative din 2018, nu are experienţă guvernamentală, dar a căutat să liniştească pieţele în legătură cu abilităţile sale de management.

Joi seara, Meloni a declarat că Giancarlo Giorgetti, membru în conducerea Ligii şi în prezent ministru al dezvoltării economice,"ar fi un excelent ministru al economiei".

Numele ministrului economiei era aşteptat în mod special în condiţiile în care cea de-a treia economie a zonei euro se scufundă sub o datorie ce atinge 150% din PIB. FMI a anunţat săptămâna aceasta că Italia ar urma să intre în recesiune în 2023 şi să înregistreze o scădere cu 0,2% a PIB-ului. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)