Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a pledat joi la Haga pentru ca Rusia să fie "evaluată şi calificată" drept "stat sponsor al terorismului" pentru utilizarea "tacticilor de intimidare" împotriva populaţiei civile în cursul invaziei, ceea ce reprezintă "un act clasic de teroare" interzis de dreptul internaţional, relatează EFE.

Într-o conferinţă de presă la sediul Eurojust din Haga, Kostin a explicat că, în data de 10 octombrie, Rusia a lansat un "atac masiv cu rachete" împotriva unor oraşe şi aşezări ucrainene, precum Kiev, Zaporojie şi Liov (Lviv), soldat cu cel puţin 17 morţi şi 93 de răniţi, potrivit unui bilanţ actualizat.

"Aceasta nu a avut un scop militar. Atacurile deliberate ale Rusiei au ca scop producerea de victime civile şi distrugerea infrastructurii civile, cu penurii de electricitate şi în alimentarea cu agent termic, provocând o catastrofă umanitară. Alături de alte tactici de intimidare împotriva civililor, acesta este un act clasic de teroare interzis de dreptul internaţional", a subliniat procurorul general ucrainean.

Din acest motiv, consideră el, este "momentul potrivit pentru a evalua şi califica Federaţia Rusă drept stat sponsor al terorismului".

Kostin a declarat că justiţia ucraineană investighează deja cel puţin 186 de persoane pentru "suspiciunea de a fi comis crime de război" în timpul invaziei declanşate de Rusia la 24 februarie.

Din totalul acestora, circa 45 de cazuri se află în prezent în faţa tribunalelor ucrainene, după finalizarea investigaţiilor, iar zece persoane au fost deja condamnate pentru crime de război.

Procurorul ucrainean a subliniat că presupusele crime pe care Rusia le comite în Ucraina "nu sunt doar crime împotriva populaţiei ucrainene, ci împotriva întregii lumi civilizate şi le comite nu numai pe teritoriul ucrainean, ci şi în afara Ucrainei", referindu-se la deportările forţate ale civililor ucraineni pe teritoriul rus.

"Singura cale posibilă pentru toţi de a evita impunitatea este să fim împreună şi uniţi şi să ne coordonăm eforturile (...) Putem câştiga acest război al răului împotriva lumii civilizate doar dacă suntem uniţi. Şi cred că vom câştiga", şi-a exprimat el convingerea.

Pe de altă parte, autorităţile judiciare din România au anunţat joi că se alătură echipei comune de anchetă (JIT) privind presupusele crime internaţionale grave comise în Ucraina, formată din alte şase ţări (Lituania, Polonia, Ucrana, Estonia, Letonia şi Slovacia) şi coordonată de Eurojust din Haga.

Această agenţie europeană, care oferă sprijin logistic şi operaţional partenerilor echipei comune şi anchetatorilor ucraineni, va lansa de asemenea un program de stocare, conservare şi analiză a probelor privind crimele de război într-o bază de date dedicată acestei probleme.

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a adăugat că investigaţiile avansează cu o viteză care revendică necesitatea şi justificarea colaborării începute atât de devreme, amintind că încă din martie a fost înfiinţată echipa comună de anchetă, iar din luna mai biroul procurorului a avut o "prezenţă continuă pe teren" în Ucraina, cu ajutorul mai multor ţări europene, "pentru a ne asigura că adevărul nu este prima victimă a războiului".

Khan a afirmat că legea "nu este politică" şi a subliniat "hotărârea fermă" ca presupusele crime de război comise în timpul invaziei ruse în Ucraina să fie aduse în faţa justiţiei, fie în Ucraina, fie într-o ţară terţă sau la nivel internaţional, potrivit EFE.

Totodată, Ucraina ar putea extrăda suspecţi de crime de război ruşi către CPI, cu sediul la Haga, chiar dacă Moscova nu este membră a acesteia, a declarat Khan, citat de AFP.

Există posibilitatea ca cetăţeni ruşi să fie judecaţi în faţa CPI în cazul în care procesul lor nu poate avea loc în Ucraina din motive juridice, a indicat procurorul general al Curţii.

Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, nu este un stat membru al CPI, creată în 2002 pentru a judeca indivizii acuzaţi de cele mai grave atrocităţi comise în lume, precum crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocidul.

Totodată, "din punct de vedere juridic da, aceasta nu ar reprezenta un obstacol în calea jurisdicţiei noastre", a declarat Khan într-o conferinţă de presă la Eurojust.

În caz de "necesitate" şi dacă există "un motiv pentru care aceste procese nu pot avea loc în Ucraina, oricare ar fi cauza anumitor dispoziţii legale suplimentare pe care noi le avem sau nu, sunt sigur că am obţine cooperarea Ucrainei", a adăugat el.

CPI şi-a deschis propria anchetă asupra războiului din Ucraina la scurt timp după invazia Rusiei, dar a declarat că ea ţine ca Ucraina să traducă ea însăşi suspecţii în justiţie în măsura posibilului.

Karim Khan nu a precizat când se aşteaptă ca CPI să-şi formuleze primele acuzaţii, afirmând că aşteaptă ca "probele să fie suficiente". AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)