Marile companii de social media sunt acuzate că nu au luat măsuri corespunzătoare împotriva dezinformării şi urii politice, în timp ce campania electorală din SUA în vederea alegerilor "de la jumătatea mandatului" intră pe ultima sută de metri, relatează joi agenţia Reuters.

Facebook şi alte reţele sociale susţin că şi-au intensificat activitatea de moderare şi verificare în perspectiva scrutinului din 8 noiembrie - insuficient şi tardiv, afirmă o coaliţie a peste zece grupuri non-profit şi de susţinere a drepturilor civile.

"Platformele au făcut foarte puţin în legătură cu cei care postează minciuni despre alegeri", a apreciat jurista Nora Benavidez de la Free Press, care face parte din coaliţia împotriva urii şi dezinformării online Change the Terms.

Potrivit acesteia, marile platforme au început să intensifice măsurile de securitate electorală abia în ultimul moment şi nu au investit suficient în personalul moderator de conţinut sau în eliminarea conturilor care promovează conspiraţii despre măsluirea alegerilor.

Meta, a cărei platformă Facebook a fost menţionată ca sursă de ştiri de peste 30% dintre americani într-un recent sondaj realizat de Pew Research Center, a asigurat că sute de angajaţi se concentrează asupra alegerilor din noiembrie şi că a investit 5 milioane de dolari în operaţiuni de fact-checking în vederea scrutinului.

Facebook le permite în schimb politicienilor să posteze publicitate în care fac afirmaţii false, ceea ce criticii spun că permite transmiterea de informaţii greşite, dar directorul general al platformei Mark Zuckerberg le răspunde că Meta nu vrea să pună căluş discursului politic.

Nora Benavidez le-a mai reproşat Facebook şi altor platforme sociale majore că nu combat postările şi grupurile care promovează ceea ce ea a calificat drept "marea minciună", adică Donald Trump şi aliaţii săi că alegerile prezidenţiale din 2020 au fost trucate. Meta a refuzat să comenteze, menţionează Reuters, precizând că a avut loc o întâlnire între compania de social media şi Change the Terms şi că preşedintele Meta pentru comunicaţii şi afaceri globale Nick Clegg a insistat că firma investeşte "enorm pentru protejarea alegerilor".

La rândul său, TikTok a menţionat că regulile sale interzic "dezinformarea electorală, hărţuirea, ura şi extremismul violent" şi colaborează cu experţi în fact-checking şi electorali externi în vederea votului. Google şi YouTube au anunţat de asemenea că au adoptat reguli împotriva "interferenţelor dinte conţinuturi şi procesele democratice" şi că vor prioritiza sursele de ştiri oficiale la nivel naţional şi locali când utilizatorii caută informaţii legate de alegeri.

Preocupările legate de manipularea alegerilor online s-au intensificat după scandalul Cambridge Analytica, o societate din Regatul Unit care s-a ocupat de campania prezidenţială din 2016 a lui Trump şi care a obţinut acces la datele a milioane de utilizatori de Facebook, folosindu-le pentru a transmite mesaje politice personalizate.

Ulterior, Facebook a plătit amenzi de miliarde de dolari şi a asigurat că a interzis aplicaţiilor de pe platformă să solicite date cu privire la utilizatori care nu sunt necesare sau relevante pentru produsul lor, aminteşte Reuters.

Asemenea Facebook, şi alte companii de social media au adoptat restricţii privind publicitatea politică, după acest scandal, TikTok interzicând-o complet, iar YouTube limitând accesul candidaţilor la informaţii cu privire la utilizatori.

Totuşi, multe din problemele de bază nu au fost soluţionate, a subliniat David Carroll, profesor asociat la universitatea newyorkeză The New School, care a remarcat că SUA nu au adoptat până acum legi ale confidenţialităţii pe plan naţional sau restricţii clare privind colectarea datelor şi revânzarea lor, companiile fiind nevoite să găsească singure modalităţi de a se proteja împotriva abuzurilor, în timpul alegerilor.

"S-a vorbit mult, nu s-a făcut prea mult", a conchis acesta. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)