Alegerile desfăşurate duminică în Bosnia consolidează divizările între cele trei grupuri etnice într-un context de criză politică profundă, dar par să încline politica externă mai degrabă spre Occident decât spre Rusia, transmite Reuters.

Pe baza rezultatelor preliminare oficiale comunicate luni, după numărarea a 70% din voturi, se aşteaptă ca partidele naţionaliste din toate cele trei grupuri să domine parlamentele central şi regionale.

Potrivit rezultatelor, candidaţi bosniac şi croat nenaţionalişti vor conduce preşedinţia bosniacă tripartită alături de aliata liderului naţionalist sârb Milorad Dodik.

Bosnia rămâne un stat disfuncţional şi instabil la aproape trei decenii de la conflictul devastator între sârbi, croaţi şi bosniaci (musulmani) care a însoţit destrămarea fostei Iugoslavii.

Bosnia este supervizată de un Înalt reprezentant internaţional, care a impus schimbări ale procedurilor parlamentare imediat după închiderea secţiilor de vot, pentru a preveni un hiatus postelectoral într-un context în care atât croaţi, cât şi sârbi au ameninţat cu decizii care să modifice ordinea post-conflict.

În alegerile la nivel central, regional şi local s-au confruntat reprezentanţi ai partidelor naţionaliste dominante cu candidaţi ce promiteau reformarea economiei.

Voturile pentru parlamente semnalează că, cel mai probabil, campaniile de blocare a schimbărilor vor continua.

Cu toate acestea, prezenţa bosniacului Denis Becirevic şi a croatului Zeljko Komsic în preşedinţia tripartită este văzută ca importantă într-o perioadă de criză în Europa, dat fiind că acest organism, deşi cu rol mai ales ceremonial şi simbolic, decide politica externă şi de apărare a Bosniei.

Becirevic şi Komsic vor avea o majoritate împotriva Zeljkăi Cvijanovic, o aliată a lui Milorad Dodik, care favorizează relaţiile cu Rusia şi China înaintea celor cu SUA şi UE.

Becirevic şi Komsic sunt consideraţi ca mai înclinaţi decât rivalii lor să lucreze pentru păstrarea statalităţii fragile a Bosniei, ce traversează cea mai gravă criză politică de la războiul din 1992-1995.

'Este timpul pentru o schimbare de direcţie pozitivă în Bosnia', le-a declarat Becirovic reporterilor după ce şi-a proclamat victoria duminică.

Becirovic, membru al Partidului Social Democratic (SDP), a fost sprijinit de 11 partide de opoziţie de orientare civică. El a obţinut 57% din voturi, învingându-l pe Bakir Izetbegovic, al cărui Partid Bosniac al Acţiunii Democratice (SDA, naţionalist) s-a aflat la putere de la război.

Komsic, liderul Frontului Democratic (DF), şi-a asigurat al patrulea mandat la preşedinţie, cu 53,61% din voturi, în faţa unui rival din HDZ (Comunitatea Democrată Croată), partidul dominant.

Liderul separatist prorus al Republicii Srpska, Milorad Dodik, este pe cale să continue ca preşedinte al acestei entităţi autonome a sârbilor. Aliata sa Zeljka Cvijanovic a câştigat cu 52,87% din voturi cursa pentru preşedinţia tripartită bosniacă.

Observatorii internaţionali au spus că alegerile s-au desfăşurat fără incidente, dar au avertizat că divizările etnice şi retorica agresivă au continuat să domine.

'Este vital să se depăşească divizările între grupurile etnice', a declarat Stefan Schennach, şeful misiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Grupul parlamentar al partidelor croate a denunţat ca ilegitimă victoria lui Komsic, care ar fi fost obţinută mai ales cu ajutorul voturilor bosniacilor.

Lideri politici bosniaci au ameninţat că vor bloca formarea guvernului Federaţiei Croato-Musulmane în caz de victorie a lui Komsic, dar, imediat după închiderea urnelor, Înaltul reprezentant internaţional în Bosnia, germanul Christian Schmidt, a modificat legea electorală şi constituţia regională.

Schmidt a impus ceea ce el a afirmat că sunt 'măsuri ce urmăresc să îmbunătăţească funcţionalitatea şi să asigure implementarea promptă a rezultatelor alegerilor'.

Modificările elimină mecanisme de blocaj şi introduc termene limită pentru validarea deputaţilor.

Andreas Schieder, şeful misiunii Parlamentului European de monitorizare a alegerilor din Bosnia, a criticat decizia, care 'subminează democraţia şi instituţiile Bosniei'. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)