În a şaptea lună de război, Kievul vrea crearea de anul viitor a unui tribunal internaţional pentru a-i judeca pe preşedintele rus Vladimir Putin şi pe responsabilii de invazia din Ucraina, a declarat pentru AFP şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Smirnov.

El este cel care se va ocupa de planul pentru crearea acestui tribunal, care ar urma să se pronunţe asupra "crimei de agresiune" a Rusiei.

"Este singura opţiune pentru a fi traşi rapid la răspundere criminalii care au demarat războiul împotriva Ucrainei. Cea mai bună, cea mai rapidă şi cea mai eficientă", a insistat oficialul ucrainean.

"Crima de agresiune" este similară cu noţiunea de "crimă contra păcii" folosită în procesele de la Nuremberg şi Tokyo după Al Doilea Război Mondial.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a început deja să ancheteze crimele pentru care are competenţă - genocid, crimă împotriva umanităţii şi crimă de război -, dar nu se poate sesiza în cazul unor acuzaţii precum "crimă de agresiune" deoarece nici Moscova, nici Kievul nu au ratificat Statutul de la Roma din 2010, care stabileşte această faptă.

"Lumea are memoria scurtă. Din acest motiv, mi-ar plăcea ca tribunalul să îşi înceapă activitatea de anul viitor", a adăugat Smirnov, care s-a declarat "prudent optimist".

Jurist de formaţie, Smirnov a spus că are ideea acestui tribunal special de la 25 februarie, a doua zi după invazie. O astfel de instanţă ar trebui să îi judece pe liderii politici, cu preşedintele Vladimir Putin în frunte, şi militari care au lansat războiul, potrivit oficialului ucrainean.

Ucraina este conştientă că respectivii oficiali ar fi absenţi de la proces, dar acest tribunal va trebui "să existe pentru a numi criminal pe nume şi pentru ca acesta să nu se poată deplasa în lumea civilizată", a precizat Smirnov.

Ucrainenii au identificat circa 600 de inculpaţi, printre care "înalţi oficiali militari, politicieni şi agenţi de propagandă", a afirmat în mai procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, demisă din funcţie între timp.

Documentele sunt deja gata, dă asigurări Smirnov. În acest caz, este vorba de un tratat internaţional pe care orice stat l-ar putea semna şi ratifica, recunoscând astfel jurisdicţia tribunalului pe teritoriul său şi permiţându-i să aresteze personalităţi condamnate care se află pe teritoriul său.

Fără a le menţiona, Smirnov a spus că până la finalul anului vor exista semnăturile mai multor ţări, precum şi negocieri cu "mai mulţi parteneri internaţionali europeni care sunt gata să plaseze tribunalul pe teritoriul lor".

"Înţelegem perfect că deciziile acestui tribunal nu trebuie să facă obiectul vreunei speculaţii, aşa că ele trebuie să aibă autoritate", a spus el.

Este un răspuns în special la criticile apărute după condamnarea la închisoare pe viaţă, în mai, a unui soldat rus pentru uciderea unui civil, după numai cinci zile de proces, unii jurişti şi experţi spunând că o astfel de fervoare dăunează imaginii Ucrainei.

În ciuda mai multor reforme din ultimii ani, sistemul judiciar ucrainean este criticat cu regularitate pentru lipsa de independenţă, pe fondul corupţiei, o problemă extrem de răspândită în ţară.

În timp ce negocierile cu partenerii apropiaţi ai Ucrainei, ca Polonia sau ţările baltice, sunt rapide, discuţiile cu state precum Germania sau Franţa sunt mai complicate, din cauza reţinerii acestora faţă de o astfel de idee, pe care o consideră a fi în principal una "simbolică".

"Unele ţări, deşi au recunoscut agresiunea împotriva Ucrainei, încearcă să lase o mică fereastră deschisă pentru negocieri cu Vladimir Putin", şi-a exprimat regretul Smirnov.

Într-o rezoluţie adoptată la 19 mai, Parlamentul European a cerut crearea acestui tribunal.

În iulie, în timpul unei conferinţe internaţionale despre crimele de război din Ucraina organizată la Haga, ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra a spus că chestiunea acestui tribunal este "un punct extrem de valabil". AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)