Prizonierii ucraineni de la Olenivka ar fi putut fi ucişi cu arme termobarice şi nicidecum cu HIMARS (procurorul general al Ucrainei)
Clădirea din penitenciarul Olenivka din regiunea Doneţk (estul Ucrainei), unde ocupanţii ruşi şi acoliţii lor separatişti deţineau mai multe sute pe prizonieri de război ucraineni, ar fi putut fi distrusă cu arme termobarice, după cum susţin o serie de experţi, şi nicidecum cu rachete HIMARS, a declarat marţi procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat de agenţiile de presă Unian şi Delo.
"Armele termobarice sunt mijlocul prin care au fost ucişi zecile de prizonieri ucraineni, relevă concluziile preliminare ale unor experţi internaţionali", a afirmat Kostin.
Experţii internaţionali sunt siguri ca acesta nu este un atac cu rachetă, a subliniat procurorul general al Ucrainei, fără să le precizeze identitatea, adăugând că primeşte la fiecare trei ore informaţii despre masacrul comis în închisoarea Olenivka.
El a spus că unele proceduri ale anchetei au început deja, dar că această investigaţie este mult mai complexă.
"Prioritar este acum, din punctul meu de vedere, să demascăm propaganda şi dezinformarea rusă despre un presupus atac ucrainean cu rachete de tipul HIMARS, ceea ce afirmă ei în prezent", a subliniat Andrii Kostin.
"Dar vreau să reiterez că avem deja concluziile preliminare ale unor experţi internaţionali că acesta (masacrul de la Olenivka) a fost rezultatul folosirii armelor termobarice, utilizate de ţara agresoare", a rezumat procurorul general, recunoscând că vor fi dificil de găsit persoanele concrete care au comis această crimă abominabilă.
În noaptea spre 29 iulie a.c., o explozie s-a produs în închisoarea Olenivka din regiunea Doneţk, aflată în prezent sub controlul separatiştilor proruşi. În urma deflagraţiei a fost distrusă clădirea în care se aflau prizonieri de război ucraineni, dintre care mulţi foşti combatanţi de la oţelăria Azovstal din Mariupol.
Imediat după explozie, Rusia a acuzat forţele armate ucrainene de bombardarea închisorii. Potrivit părţii ruse, peste 50 de prizonieri ucraineni au fost ucişi, dar numărul celor răniţi este necunoscut, notează marţi Unian. Unele media au evocat peste 130 de răniţi.
Kievul a calificat deflagraţia de la Olenivka drept un act terorist comis de către forţele ruse cu scopul de a ascunde crime de război, de a discredita forţele armate ucrainene şi de a perturba livrările de arme occidentale.
Autorităţile ucrainene au cerut ONU şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să reacţioneze imediat faţă de acest atac terorist şi să trimită o misiune de experţi care să ancheteze la faţa locului cele întâmplate la închisoarea din regiunea Doneţk.
Potrivit serviciilor de informaţii ucrainene, atacul terorist de la Olenivka ar fi fost comis de mercenari Wagner (Liga) la ordinul lui Evgheni Prigojin, care finanţează această grupare despre care media ruse au scris că s-ar afla sub aripa GRU (serviciile de informaţii ale armatei ruse).
Conform acestei versiuni, atacul asupra închisorii Olenivka nu ar fi fost pus de acord cu Ministerul rus al Apărării şi ar fi avut drept scop "distrugerea probelor privind deturnarea totală a fondurilor alocate pentru întreţinerea prizonierilor".
În legătură cu atacul terorist de la Olenivka, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat necesitatea unei recunoaşteri juridice clare a Rusiei ca stat finanţator al terorismului, conform Unian.
Sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) nu a fost utilizat în atacul asupra închisorii din Olenivka, unde conform ultimelor date au murit 53 de prizonieri de război ucraineni, au declarat, sub rezerva anonimatului, responsabili americani pentru Politico, transmite marţi The Moscow Times.
Două surse ale Politico au menţionat că experţii, care au analizat fotografii din satelit, nu au reuşit să identifice urme ale folosirii de arme americane. În imagini se vede că doar o parte a clădirii închisorii cu prizonieri ucraineni a fost distrusă, alte clădiri nefiind afectate.
"Ştim că nu Ucraina a atacat cu HIMARS pentru că clădirea nu are semnele pe care le-ar avea dacă ar fi fost lovită cu HIMARS", a spus unul dintre interlocutorii Politico.
Şi experţii de la Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) consideră că partea rusă este de vină pentru moartea prizonierilor de război ucraineni. Analiştii au subliniat că în fotografia din satelit se observă că o singură clădire a fost avariată. În acelaşi timp, pereţii clădirii nu au avut de suferit şi nici nu există vreun crater lăsat de rachetă.
Natura unor astfel de daune indică fie o lovitură foarte bine ţintită, fie o explozie în interiorul închisorii. În ambele cazuri, instalaţiile HIMARS nu ar fi putut fi implicate în aceasta, susţin experţii ISW.
Consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, a remarcat între altele că prizonierii ucraineni au fost aduşi în clădire cu puţin timp înainte de atac.
Deşi iniţial separatiştii afirmaseră că mai mulţi gardieni au fost răniţi, ulterior s-a aflat că niciun gardian nu a avut de suferit, potrivit The Moscow Times.
Deşi Ministerul rus al Apărării indicase sâmbătă seara că a invitat Crucea Roşie şi ONU să-şi trimită reprezentanţi pentru o inspecţie la faţa locului, Crucea Roşie anunţase duminică seara că nu primise încă autorizaţia oficială din partea Moscovei pentru a avea acces la închisoarea din Olenivka, potrivit AFP.
Conform media ucrainene, Crucea Roşie nu primise nici luni acceptul respectiv. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Musk, amenințător în fața perspectivei unor anchete parlamentare asupra lui în cazul victoriei democraților
Elon Musk a adoptat un ton amenințător miercuri, ca urmare a informațiilor din presă privind intenția democraților de a spori anchetele parlamentare asupra lui în cazul unei victorii la alegerile de la jumătatea mandatului, notează AFP. 'Cei scoate sabia, de sabie vor pieri', a scris pe contul său de X cel mai bogat om din lume,
Trump afirmă că sfârșitul războiului din #Ucraina nu a fost niciodată 'atât de aproape'
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat din nou miercuri că sfârșitul războiului din Ucraina este aproape, mulțumind în același timp Rusiei pentru eliberarea lui Stephen Hubbard, un american deținut în această țară de patru ani, relatează AFP. 'Zilele trecute vorbeam cu Vladimir Putin despre soluționarea răzb
Rusia și #Ucraina, pregătite pentru următoarele negocieri în trei cu americanii
Rusia și Ucraina s-au declarat miercuri dispuse să participe la negocieri trilaterale sub medierea Statelor Unite pentru a încerca să pună capăt războiului, după o întâlnire la Sankt Petersburg între emisarul american Steve Witkoff și președintele Vladimir Putin, comentează AFP. Witkoff s-a deplasat la Sankt Petersburg
Mii de site-uri, scoase din funcțiune după descoperirea unor vulnerabilități PHP cu ajutorul inteligenței artificiale
Mii de site-uri din Europa și din alte regiuni ale lumii au fost scoase temporar din funcțiune miercuri, după descoperirea a două vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pe internet. Breșele au fost identificate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar autoritățile au recomandat actualizarea urgentă a sistemelor sau deco
Washingtonul ordonă plecarea angajaților și a familiilor acestora de la ambasada americană din Riad
Departamentul de Stat al SUA a ordonat plecarea tuturor angajaților ambasadei americane la Riad, precum și a familiilor acestora, în timp ce regatul este vizat de atacuri aproape zilnice ale rebelilor houthi yemeniți pro-iranieni, a indicat miercuri o sursă diplomatică pentru AFP. Washingtonul a ordonat, de asemenea, plecarea familiilor
O investigație despre un acord privind migranții câștigă Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism al PE în 2026
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan transmite: Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism al Parlamentului European pe 2026 a fost acordat miercuri unei investigații despre acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania. Materialul câștigător, semnat de jurnaliștii Giacomo Zandonini, din Italia, ș
Violențe în Franța: Macron cere o poziție fermă înaintea mobilizării de sâmbătă
După o altă noapte de restricții de circulație punctuale în Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut miercuri 'fermitate' față de cei responsabili de violențe, înaintea protestelor de sâmbătă ale Vestelor Galbene și ale tinerilor, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, relatează AFP. Vorbind din Qa
SUA: Curtea Supremă a blocat o politică a administrației Trump care vizează deținuții transgender
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a respins miercuri un recurs al administrației președintelui Donald Trump prin care se solicita permisiunea de a implementa politici mai stricte față de persoanele transgender din închisorile federale, relatează AFP. Președintele Donald Trump, care a promis în timpul campaniei sale din 2024 că va p
Macron îi critică pe liderii străini care 'își fac campanie pe seama Franței', vizându-i pe Trump și Netanyahu
Președintele francez Emmanuel Macron i-a criticat miercuri pe liderii străini care 'își fac campanie pe seama Franței' și care lansează 'comentarii inacceptabile și stupide', vizându-i, fără a-i numi, pe președintele american Donald Trump și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, relatează AFP. În urma violențelor care au
Serbia: Poliția a arestat șase persoane suspectate că pregăteau violențe în ziua alegerilor parlamentare
Poliția sârbă a arestat miercuri șase persoane suspectate că pregăteau violențe împotriva poliției și a oponenților politici în ziua alegerilor parlamentare, duminică, 25 octombrie, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte, transmite Reuters. Cinci persoane au fost arestate la Novi Sad, sub suspiciunea că au
Spania denunță o 'ingerință străină' după criticile președintelui argentinian Milei la adresa premierului Sanchez
Ministerul de Externe spaniol a denunțat miercuri o tentativă de 'ingerință străină' după ce președintele argentinian Javier Milei, aflat în vizită la Madrid, l-a criticat marți pe
Polonia condamnă decizia orașului Liov de a onora naționaliști ucraineni din Al Doilea Război Mondial
Premierul polonez Donald Tusk a reacționat miercuri cu indignare la o decizie a orașului Liov de a dedica anul 2027 unor luptători din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial considerați responsabili pentru masacrarea polonezilor în vestul Ucrainei, relatează dpa. 'Acest lucru dăunează Ucrainei și face jocul celor care îi dore
Percheziții la birourile de la Parlamentul European ale grupului Patrioți pentru Europa
Miercuri au fost întreprinse percheziții la sediile din Bruxelles și Strasbourg ale Parlamentului European într-o anchetă a parchetului european (EPPO) vizând fostul grup parlamentar 'Identitate și democrație' (ID), a anunțat grupul Patrioți pentru Europa (PfE), transmit AFP și dpa. Grupul ID a existat în perioada 2019-2024 și a
Rusia consideră că propunerile prezentate de Witkoff după discuțiile de la Oslo 'nu conțin mare lucru'
Kremlinul a declarat miercuri că propunerile în vederea încheierii războiului din Ucraina, formulate de Kiev și europeni cu o zi înainte la Oslo și transmise președintelui rus Vladimir Putin de emisarul american Steve Witkoff, 'nu conțin mare lucru', relatează AFP. Witkoff a discutat cu Putin timp de aproape trei ore
UE îi cere lui Elon Musk să asigure servicii Starlink fără restricții pentru #Ucraina
Uniunea Europeană a descris miercuri informațiile potrivit cărora Elon Musk, directorul executiv al companiei SpaceX, ar fi dispus restricționarea serviciului de internet prin satelit Starlink în Ucraina drept 'profund îngrijorătoare și incompatibile cu modul în care compania a oferit acces la aceste servicii anterior', relatează dpa.









