Autorităţile din Mali au suspendat începând de joi toate rotaţiile contingentelor militare şi de poliţie din cadrul Misiunii Naţiunilor Unite în Mali (MINUSMA), inclusiv cele deja programate sau anunţate, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, relatează AFP.

Această decizie se aplică până la "organizarea unei reuniuni" de către partea maliană, a cărei dată nu a fost comunicată, pentru "a facilita coordonarea şi reglementarea" rotaţiei acestor contingente, a adăugat comunicatul.

Autorităţile din Mali îşi justifică decizia invocând "contextul de securitate naţională".

Această măsură intervine la patru zile după reţinerea a 49 de militari ivorieni, "mercenari" potrivit Bamako, pe care îi acuză că au drept scop "distrugerea dinamicii refondării" statului malian.

Potrivit autorităţilor de la Abidjan, aceştia erau desfăşuraţi în Mali ca Elemente naţionale de susţinere (ENS), o procedură a ONU care le permite contingentelor misiunilor de menţinere a păcii să facă apel la prestatori externi pentru sprijin logistic.

Regimul de la Bamako dă asigurări MINUSMA că lucrează "cu diligenţă în vederea reunirii condiţiilor propice ridicării acestei măsuri de suspendare", se menţionează în comunicat.

În replică, ONU a cerut o "reglementare urgentă" a situaţiei.

"Rotaţia contingentelor este crucială pentru eficienţa operaţională a misiunii şi siguranţa şi securitatea personalului", a declarat presei purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, relatează Reuters.

"Toate eforturile trebuie făcute pentru o reglementare urgentă, în special întrucât o parte din personal trebuia să-şi încheie misiunea în urmă cu mai multe luni", a adăugat el.

Mandatul MINUSMA, prezentă în Mali din 2013 cu circa 13.000 de militari, a fost reînnoit cu un an pe 29 iunie, dar cu o "opoziţie fermă" a Mali cu privire la libertatea de mişcare a Căştilor Albastre pentru investigaţii legate de drepturile omului.

Mali a fost teatrul al două lovituri de stat militare în august 2020 şi în mai 2021. Criza politică merge mână în mână cu o gravă criză de securitate în curs din 2012 şi declanşarea unor insurecţii separatiste şi jihadiste în nord.

Ţara este condusă de o juntă care nu mai este dispusă să coopereze cu Franţa şi partenerii săi şi s-a întors spre Rusia pentru a încerca să încerce să limiteze ascensiunea jihadistă care a ajuns atât în centru, cât şi în Burkina Faso şi Nigerul vecine. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)