Justiţia suedeză a condamnat joi la închisoare pe viaţă un fost responsabil al unei închisori iraniene pentru rolul său în execuţiile a mii de opozanţi de către regimul iranian în 1988, o premieră în lume, relatează AFP.

În vârstă de 61 de ani, Hamid Noury, care ocupa în epocă funcţia de asistent al procurorului într-o închisoare în apropiere de Teheran, a fost găsit vinovat de "infracţiuni cu circumstanţe agravante împotriva dreptului internaţional" şi de "crime", potrivit tribunalului din Stockholm.

"Acuzatul, în rolul său de asistent al procurorului închisorii Gohardasht de la Karaj, în apropiere de Teheran, în complicitate cu alţii, a fost implicat în execuţii, care au avut loc după o fatwa a ghidului suprem iranian", ayatollahul Khomeini, potrivit verdictului.

Chiar dacă acuzatul în calitate de funcţionar de penitenciar avea un rol considerat de subaltern, este pentru prima dată când un funcţionar iranian este judecat şi condamnat pentru această epurare sângeroasă vizând în principal membri ai unei mişcări armate de opoziţie - Mujahedinii Poporului (MEK), reprimată de Teheran.

Sub un pseudonim, Hamid Noury "i-a căutat pe deţinuţi, i-a adus în faţa comitetului" însărcinat să-i condamne la moarte şi "i-a escortat până la locul execuţiei", susţine tribunalul din Stockholm, care a urmat solicitarea Parchetului de condamnare pe viaţă.

Început în august 2021, procesul a tensionat relaţiile între Suedia şi Iran şi a provocat îngrijorarea privind eventuale represalii asupra occidentalilor deţinuţi de regimul islamic, între care doi cetăţeni suedezo-iranieni care se află pe culoarul morţii.

De-a lungul audierilor care au durat nouă luni de zile, Hamid Noury, adesea teatral şi surâzător, a respins mărturiile foştilor deţinuţi care-l acuzau că a participat la o serie de execuţii.

El a denunţat un complot al Mujahedinilor Poporului care ar viza, potrivit lui, discreditarea regimului de la Teheran, afirmând de asemenea că era în concediu în timpul perioadei în cauză şi că lucra într-o altă închisoare.

Grupuri de apărare ale drepturilor omului estimează că cel puţin 5.000 de deţinuţi au fost executaţi în vara lui 1988 în urma sentinţelor aşa-numitelor "comitete ale morţii". La rândul lor, MEK avansează un bilanţ de 30.000 de victime. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)