Pluralismul mass-media în pericol, transparenţă insuficientă asupra activităţilor de lobby, probleme sistemice în Polonia şi Ungaria: Comisia Europeană a prezentat miercuri al treilea raport anual al său despre statul de drept în cele 27 de ţări membre ale UE, consemnează AFP.

Documentul formulează în premieră recomandări la adresa statelor membre, cu privire la independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, libertatea şi pluralismul mass-media, în general cu privire la echilibrele democratice.

''Observăm o tendinţă destul de negativă legată de criza economică în mass-media, datorată în mare parte sectorului digital, se vede bine că există o bulversare a sectorului'', a observat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders.

Raportul citează Media Pluralism Monitor, care îşi manifestă îngrijorarea asupra fenomenului concentrării mass-media şi menţionează Bulgaria, Grecia, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Ungaria ca fiind statele UE unde sunt remarcate riscurile cele mai mari pentru pluralismul mass-media.

Pentru a garanta acest pluralism şi o mai bună transparenţă asupra acţionariatului instituţiilor media, Comisia Europeană lucrează la un 'Media Freedom Act', care va fi prezentat pe 13 septembrie, a declarat Vera Jourova, vicepreşedintă a executivului comunitar.

Independenţa mass-media publice şi viitorul lor financiar reprezintă de asemenea o sursă de preocupare; raportul notează că Bulgaria, Luxemburg şi România întreprind reforme pozitive, dar există riscuri de politizare în Republica Cehă, Cipru, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Comisia mai este îngrijorată de agresiunile şi hărţuirea online a jurnaliştilor. Prin urmare, ea a prezentat un proiect de directivă împotriva ''procedurilor căluş'' menite să reducă la tăcere jurnaliştii şi activiştii, adică recurgerea abuzivă la proceduri judiciare lansate de iniţiatorii lor doar în scop de intimidare.

Pe de altă parte, ''o reglementare specifică asupra activităţilor de lobby încă lipseşte sau poate fi îmbunătăţită într-un anumit număr de state membre'' ale UE, indică raportul, publicat în plin scandal 'Uber files'.

De pildă, în cazul Franţei, unde presa a dezvăluit o corespondenţă între preşedintele Emmanuel Macron - de pe vremea când acesta era ministru al economiei - şi compania americană Uber, Comisia observă faptul că nu a fost respectată o recomandare a Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO - organ al Consiliului Europei) asupra declarării contactelor între lobby-işti şi înalţii responsabili din executiv.

Vera Jourova remarcă cu privire la activităţile de lobby ''o continuare a obiceiurilor proaste, a lipsei regulilor şi neglijarea normelor etice''. ''Recomandăm statelor membre să fie mai exigente la acest capitol, cetăţenii de asemenea ne spun că ar dori mai multă transparenţă şi etică în politică'', subliniază ea.

Potrivit comisarului Didier Reynders, ''raportul are la modul general un efect pozitiv'' întrucât determină aplicarea de reforme în ''multe ţări'', încurajate de asemenea de planul de relansare post-pandemie pentru care alocarea fondurilor este însoţită de condiţii.

Însă Polonia şi Ungaria se disting prin ''probleme sistemice'' în privinţa statului de drept şi au primit din partea Bruxellesului cel mai mare număr de recomandări în acest raport (opt pentru Budapesta şi şapte pentru Varşovia) pentru consolidarea independenţei justiţiei şi a presei, precum şi pentru combaterea corupţiei.

În replică, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, vede în acest raport ''un nou capitol nu foarte interesant în campania de defăimare'' desfăşurată de Bruxelles împotriva Ungariei.

La rândul său, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, consideră că obiectivul Bruxellesului este ''să răstoarne'' guvernul conservator de la Varşovia şi să ajungă din nou la putere fostul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk.

Acelaşi ministru polonez a reproşat de asemenea, încă o dată, propriului guvern că a acceptat mecanismul european prin care Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene pentru statele membre despre care consideră că încalcă statul de drept. ''Calea concesiilor nu duce nicăieri'', a concluzionat Ziobro, membru al unui mic partid naţionalist, Polonia Solidară, care se află în coaliţia de guvernare împreună cu formaţiunea Lege şi Justiţie.

Reynders preconizează aplicarea metodologiei acestui raport şi în procesul de extindere a UE, astfel încât nicio ţară ''să nu se alăture UE fără a răspunde perfect criteriilor statului de drept''.

De asemenea, Comisia Europeană a cerut statelor membre să ţină cont de acest raport şi ca el să facă obiectul unor dezbateri în parlamentele naţionale.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)