Noul premier israelian Yair Lapid face marţi prima vizită în străinătate de la preluarea mandatului. El va merge în Franţa pentru a-i cere preşedintelui Emmanuel Macron să intervină pentru salvarea tratativelor cu Libanul în domeniul gazelor, transmite AFP.

Lapid a fost numit prim-ministru vineri în cadrul unui acord de împărţire a puterii prin rotaţia la conducerea guvernului cu predecesorul său, Naftali Bennett, în caz de dizolvare a parlamentului.

Coaliţia de guvernământ israeliană a pierdut în ultimele săptămâni majoritatea în legislativ şi a anunţat alegeri anticipate în noiembrie. Lapid va asigura interimatul în fruntea executivului până la formarea unui nou guvern în urma scrutinului.

Imediat ce a ajuns la putere, noul premier s-a confruntat cu un atac cu drone asupra Israelului, din partea mişcării şiite libaneze Hezbollah, aliată a Iranului, vechiul inamic al statului evreu. Trei drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre câmpul gazier Karish, în estul Mediteranei.

"Hezbollah merge mai departe pe calea terorismului şi subminează capacitatea Libanului de a ajunge la un acord privind frontiera maritimă", a declarat Lapid, care a reconfirmat vizita în Franţa prevăzută iniţial pentru Bennett.

Libanul şi Israelul sunt încă oficial în stare de război, dar au început în octombrie 2020 negocieri mediate de SUA pentru delimitarea frontierei maritime, în vederea eliminării obstacolelor din calea explorării şi exploatării rezervelor de gaze naturale. Tratativele au fost suspendate în mai 2021, din cauza diferendelor referitoare la suprafaţa unei zone contestate, unde se găseşte şi câmpul Karish.

Un înalt oficial israelian a declarat marţi jurnaliştilor care îl însoţesc pe Lapid în vizita la Paris că ţara sa cunoaşte "importanţa poziţiei Franţei în problemele legate de Liban". Prin urmare, israelienii le vor cere francezilor să intervină pentru reluarea negocierilor.

Israelul a încheiat luna trecută un acord cu Egiptul pentru livrarea de gaze naturale, pe care egiptenii ar urma să le lichefieze şi să le exporte în Europa. Israelienii urmăresc în acest context să asigure o înţelegere în domeniul gazier din Mediterana, unde descoperirea unor zăcăminte în ultimul deceniu a acutizat disputele privind frontierele.

"Problema Libanului este esenţială, iar Lapid va reveni asupra poziţiei israeliene potrivit căreia Hezbollah este în primul rând o ameninţare pentru viitorul Libanului", a arătat oficialul citat de AFP.

Dialogul premierului cu preşedintele Macron se va referi însă şi la Iran, apreciază agenţia. Israelul încearcă să convingă puterile occidentale să nu restabilească acordul nuclear încheiat cu Teheranul în 2015.

Israelienii se tem că iranienii ar putea produce arme atomice, în ciuda dezminţirii unor astfel de intenţii. De asemenea, reluarea înţelegerii care prevede suspendarea sancţiunilor internaţionale ar asigura Iranului venituri suplimentare, din care ar putea creşte finanţarea aliaţilor cum ar fi Hezbollah sau mişcarea palestiniană Hamas.

Ca premier, Bennett a susţinut "doctrina caracatiţei", afirmând că vrea să acţioneze direct împotriva Iranului, nu doar a "tentaculelor" acestei ţări în regiune. La rândul său, Lapid s-a angajat să facă "tot ce îi stă în putinţă" pentru a împiedica Iranul să obţină armament atomic sau să "prindă rădăcini" la frontierele Israelului.

Săptămâna viitoare, în Israel urmează să ajungă preşedintele american Joe Biden, în cadrul primului său turneu în Orientul Mijlociu de la începutul mandatului la Casa Albă. Programul său cuprinde vizite şi în Cisiordania şi Arabia Saudită. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)