Parlamentul European a adoptat marţi, cu o majoritate covârşitoare de voturi, noul cadru de reglementare digital al UE, care stabileşte standarde "fără precedent referitoare la responsabilitatea companiilor online, în cadrul unei pieţe digitale deschise şi competitive", se arată într-un comunicat de presă al legislativului comunitar.

Parlamentul European a organizat votul final cu privire la noul Act legislativ privind serviciile digitale (DSA) şi la Actul legislativ privind pieţele digitale (DMA), în urma unui acord la care au ajuns Parlamentul şi Consiliul la 23 aprilie, respectiv la 24 martie.

Cele două propuneri legislative urmăresc să abordeze efectele pe care le are industria tehnologică asupra societăţii şi economiei prin stabilirea unor standarde clare privind modul în care acestea funcţionează şi furnizează servicii în Uniunea Europeană, în conformitate cu drepturile şi valorile fundamentale ale Uniunii, se precizează în comunicatul PE.

Actul legislativ privind serviciile digitale a fost adoptat cu 539 voturi pentru, 54 împotrivă şi 30 abţineri. Actul legislativ privind pieţele digitale a fost adoptat cu 588 voturi pentru, 11 împotrivă şi 31 abţineri.

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) stabileşte obligaţii clare pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele de comunicare socială sau pieţele online. Ele trebuie să împiedice răspândirea conţinutului ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri pentru societate. Aceste cerinţe sunt proporţionale cu dimensiunea platformelor şi cu riscurile pe care le prezintă pentru societate.

Noile obligaţii includ noi măsuri pentru a combate conţinutul ilegal online şi obligaţia platformelor de a interveni rapid, respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare şi protecţia datelor, dar şi o mai bună trasabilitate şi controale ale comercianţilor pe pieţele online pentru a garanta că produsele şi serviciile sunt sigure, inclusiv iniţierea unor verificări aleatorii pentru a se asigura că nu reapar conţinuturile ilegale.

De asemenea, există şi obligaţia pentru o mai mare transparenţă şi responsabilitate a platformelor, de exemplu prin furnizarea de informaţii clare despre modul în care se moderează conţinutul sau despre folosirea algoritmilor pentru a recomanda conţinuturi (aşa-numitele "sisteme de recomandare", bazate pe preferinţele utilizatorilor şi pe istoricul conţinuturilor accesate în timp). În plus, utilizatorii vor putea contesta deciziile de moderare a conţinutului.

Totodată, este prevăzută interzicerea practicilor înşelătoare şi a anumitor tipuri de publicitate direcţionată, cum ar fi anunţurile publicitare care vizează copiii şi cele bazate pe date sensibile. Vor fi interzise aşa-numitele "elemente de design manipulator" ('dark patterns') şi practicile înşelătoare menite să manipuleze alegerile utilizatorilor.

Platformele online şi motoarele de căutare foarte mari (cu minimum 45 de milioane de utilizatori lunar) prezintă cel mai mare risc, precizează PE. Ele vor trebui să respecte obligaţii mai stricte, sub supravegherea Comisiei. Acestea includ prevenirea riscurilor sistemice (cum ar fi diseminarea conţinutului ilegal, dar şi efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale şi asupra violenţei bazate pe gen sau asupra sănătăţii mintale) şi fac obiectul unor audituri independente. Aceste platforme vor trebui să le ofere utilizatorilor şi opţiunea de a refuza recomandări bazate pe crearea de profiluri. De asemenea, ele vor trebui să faciliteze autorităţilor şi cercetătorilor agreaţi accesul la datele şi algoritmii lor.

Actul legislativ privind pieţele digitale (DMA) stabileşte obligaţii pentru platformele online mari care acţionează în calitate de "controlori ai fluxului de informaţie" (gatekeepers - platforme a căror poziţie dominantă online le face greu de evitat de către consumatori) pe piaţa digitală, pentru a asigura un mediu de afaceri mai echitabil şi mai multe servicii pentru consumatori.

Pentru a preveni practicile comerciale neloiale, aceste platforme vor trebui să le permită terţilor să interopereze cu serviciile lor, ceea ce înseamnă că platformele mai mici vor putea solicita ca platformele de mesagerie dominante să le permită utilizatorilor lor să facă schimb de mesaje, să trimită mesaje vocale sau fişiere de la o aplicaţie de mesagerie la alta. Acest lucru le va oferi utilizatorilor o gamă mai largă de opţiuni şi va evita aşa-numitul "efect de blocare" atunci când sunt limitaţi la o singură aplicaţie sau platformă.

De asemenea, respectivele platforme vor fi nevoite să le permită utilizatorilor comerciali să acceseze datele pe care le generează pe platforma controlorului fluxului de informaţie, să îşi promoveze propriile oferte şi să încheie contracte cu clienţii lor în afara platformei oferite de controlor.

Controlorii fluxului de informaţie nu mai pot să îşi clasifice propriile servicii sau produse într-un mod mai favorabil pe platformele proprii (concept cunoscut ca "autofavorizare") comparativ cu alte părţi terţe, să împiedice utilizatorii să dezinstaleze cu uşurinţă orice software sau aplicaţie preîncărcată sau să utilizeze aplicaţii sau magazine de aplicaţii terţe şi să prelucreze datele cu caracter personal ale utilizatorilor pentru publicitate direcţionată, cu excepţia cazului în care se obţine în mod explicit consimţământul lor.

Pentru a garanta că noile norme din Actul legislativ privind pieţele digitale sunt puse în aplicare în mod corespunzător şi în conformitate cu dinamismul sectorului digital, Comisia poate face investigaţii de piaţă. Dacă un controlor al fluxului de informaţie nu respectă normele, Comisia îi poate impune amenzi de până la 10% din cifra sa de afaceri mondială totală din exerciţiul financiar precedent sau de până la 20% în caz de nerespectare repetată.

Odată adoptate oficial de Consiliu în iulie (DMA) şi septembrie (DSA), ambele acte vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare.

Actul legislativ privind serviciile digitale va fi direct aplicabil în întreaga Uniune, fie la cincisprezece luni de la intrarea în vigoare, fie de la 1 ianuarie 2024 (se va aplica data care survine mai târziu). În ceea ce priveşte obligaţiile care le revin platformelor online şi motoarelor de căutare online foarte mari, actul se va aplica mai devreme - la patru luni după ce platformele şi motoarele vizate sunt desemnate ca atare de către Comisie.

Actul legislativ privind pieţele digitale va începe să se aplice la şase luni de la intrarea sa în vigoare. Odată desemnaţi, controlorii fluxului de informaţie vor avea la dispoziţie maximum şase luni ca să respecte noile obligaţii.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)