Armata israeliană a declarat sâmbătă că a doborât trei drone ale mişcării libaneze Hezbollah despre care susţine că se îndreptau către un zăcământ de gaze din Marea Mediterană aflat în centrul unei recrudescenţe a tensiunilor din ultimele săptămâni între Israel şi Liban, transmite AFP.

"Au fost interceptate trei drone care se apropiau de apele economice ale Israelului", a informat armata israeliană într-un comunicat, adăugând că acestea au fost lansate de Hezbollah şi vizau câmpul offshore Karish.

Puternica mişcare armată a Hezbollah a confirmat lansarea a "trei drone neînarmate către câmpul disputat Karish pentru misiuni de recunoaştere"."Misiunea a fost îndeplinită", se arată într-un comunicat care nu menţionează interceptarea dronelor.

Însă, potrivit armatei israeliene, dronele au fost doborâte înainte ca acestea să se fi apropiat de câmpul de gaze. O dronă a fost interceptată de un avion de luptă, iar celelalte două de o navă de război, au declarat surse militare israeliene.

Din punct de vedere al Libanului, câmpul Karish este situat într-o zonă a apelor maritime disputată cu Israelul, care consideră însă că ţine de zona sa economică exclusivă.

Acest incident survine a doua zi după învestirea prim-ministrului de centru Yair Lapid în Israel, care i-a succedat lui Naftali Bennett.

"Stau în faţa voastră şi spun tuturor celor care ne doresc dispariţia, de la Gaza la Teheran, din părţile Libanului până în Siria: nu ne testaţi! Israelul ştie să îşi folosească forţa împotriva oricărei ameninţări şi împotriva oricărui inamic", a spus Lapid în primul său discurs în calitate de prim-ministru sâmbătă seara. Lapid nu a comentat direct interceptarea dronelor, dar a spus că ţara sa va "face tot ce îi stă în putere" pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare sau să "prindă rădăcini la graniţele noastre".

Descoperirea în ultimii ani a unor vaste zăcăminte de gaze în estul Mediteranei a stârnit apetitul ţărilor vecine şi a alimentat disputele frontaliere.

Libanul şi Israelul, ţări vecine, oficial încă în stare de război, au început în octombrie 2020 negocieri fără precedent sub egida Washingtonului pentru a-şi delimita graniţa maritimă în vederea înlăturării obstacolelor din calea prospectării hidrocarburilor. Discuţiile au fost însă suspendate în mai 2021 în urma unor dispute cu privire la suprafaţa zonei în litigiu, inclusiv în privinţa zăcământului de gaz Karish.

Tensiunile s-au reactivat la începutul lunii iunie odată cu sosirea în câmpul Karish a unei nave închiriate în numele Israelului de către compania britanică de explorare Energean Plc.

Pe 9 iunie, organizaţia Hezbollah, a cărei influenţă este predominantă în Liban, a afirmat că "obiectivul imediat ar trebui să fie acela de a împiedica inamicul să extragă petrol şi gaze din zăcământul de gaz Karish". Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a avertizat atunci că mişcarea sa "nu va sta cu mâinile încrucişate în faţa jefuirii resurselor naturale ale Libanului (...), care reprezintă singura speranţă de salvare a poporului libanez". AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)