Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Ziua de ''astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE'', a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. ''Avem un viitor împreună'', a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP.

Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.

Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE.

Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare.

''Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem'', a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana.

Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE.

La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar.

Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre.

Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Statutul de candidat la UE acordat Ucrainei: Zelenski salută 'un moment unic şi istoric'

Aderarea la UE: Maia Sandu apreciază drept istorică decizia de acordare a statutului de ţară candidată Republicii Moldova

Aderarea la UE: Maia Sandu apreciază drept istorică decizia de acordare a statutului de ţară candidată Republicii Moldova

Iohannis: Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei pentru Ucraina, Moldova şi Georgia

Cioloş: Ca români, avem nevoie de Republica Moldova în Uniunea Europeană

VIDEO Reacţii ale liderilor europeni după acordarea statutului de ţări candidate la aderare Ucrainei şi R. Moldova