Junta militară care guvernează Mali şi-a fixat, luni, termen până în martie 2024 pentru a preda puterea civililor, stabilind o perioadă de tranziţie de doi ani, începând cu 26 martie, informează marţi AFP.

Liderul juntei, colonelul Assimi Goita, a semnat un decret în acest sens, care a fost citit la televiziunea de stat şi care stipulează că "durata tranziţiei a fost fixată la 24 de luni, începând din 26 martie 2022".

Acest anunţ intervine la două zile după un summit al Comunităţii Economice a Statelor Africii de Vest (CEDEAO), organizaţie care a impus pe 9 ianuarie statului Mali măsuri severe de retorsiune în plan comercial şi financiar cu scopul de a forţa junta să prezinte un calendar "acceptabil" pentru revenirea civililor la putere.

Coloneii care au preluat prin forţă în august 2020 conducerea acestei ţări, cufundată din 2012 într-o gravă criză securitară, politică şi umanitară, s-au dezis de angajamentul lor iniţial de a ceda locul civililor după alegerile programate în februarie.

La începutul anului, ei plănuiau să rămână la guvernare până la cinci ani în plus, dar înainte de summitul CEDEAO din ianuarie, în condiţiile în care sancţiunile accentuează criza în această ţară săracă, ei şi-au redus pretenţiile la 24 de luni, fără a le oficializa după cum au făcut luni. Până acum, CEDEAO a consimţit la maxim 16 luni.

Odată cu apropierea summitului de sâmbăta trecută, continuarea dialogului între CEDEAO şi juntă a generat, în Mali, o oarecare speranţă privind ridicarea sancţiunilor. Însă liderii vest-africani le-au menţinut, păstrând totodată deschisă uşa pentru ridicarea lor. Nereuşind să ajungă la un acord, ei au amânat orice decizie pentru un nou summit, prevăzut pentru 3 iulie.

Efectul decretului adoptat luni asupra discuţiilor cu CEDEAO este incert. În iulie, vor rămâne 20 de luni şi jumătate până la scadenţa fixată pentru martie 2024.

Junta care a preluat puterea la Bamako are relaţii tensionate cu partenerii internaţionali, inclusiv cu organismele regionale şi UE, care au sancţionat statul Mali pentru neorganizarea alegerilor după două lovituri de stat, prima în 18 august 2020, urmată anul trecut în iunie de o alta prin care a fost destituit guvernul de tranziţie.

Aceste tensiuni au escaladat după ce autorităţile provizorii din Mali au rupt tratatul de cooperare militară cu Franţa şi s-au înţeles cu grupul paramilitar rus Wagner ca acesta să desfăşoare mercenari în Mali. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)