Parlamentul European (PE) a lansat marţi reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european, informează un comunicat al PE.

Forul legislativ european a adoptat marţi un raport de iniţiativă legislativă pentru a îmbunătăţi regulile referitoare la alegerile europene. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 voturi împotrivă şi 48 abţineri, iar rezoluţia aferentă cu 331 de voturi pentru, 257 voturi împotrivă şi 52 abţineri.

În temeiul sistemului propus de eurodeputaţi, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputaţi europeni în circumscripţiile naţionale şi unul pentru a alege deputaţi europeni într-o circumscripţie la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare.

Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, ţările Uniunii Europene ar urma să fie împărţite în trei grupuri, în funcţie de mărimea populaţiei. Listele ar urma să fie completate cu candidaţi proveniţi din aceste grupuri în mod proporţional. Listele de candidaţi la nivelul întregii Uniuni ar trebui transmise de entităţi electorale europene, cum ar fi coaliţii de partide politice naţionale şi/sau asociaţii naţionale de alegători sau partide politice europene.

Legislativul comunitar doreşte, de asemenea, să combată inegalitatea de gen. În acest sens, observă că, în ciuda unei îmbunătăţiri generale în cadrul ultimelor alegeri, unele ţări nu au avut nici măcar o singură femeie aleasă în PE. Textul propune folosirea obligatorie a unor "liste-fermoar", adică liste în care să alterneze candidaţii femei şi bărbaţi, sau a unor cote, fără a încălca drepturile persoanelor non-binare.

Alte propuneri de a "europeniza" alegerile includ printre altele desemnarea datei de 9 mai ca zi europeană comună de vot, dreptul de a candida la alegeri pentru toţi europenii peste 18 ani, un prag electoral obligatoriu de cel puţin 3,5% pentru circumscripţiile mari de peste 60 de locuri.

De asemenea, se doreşte asigurarea accesului egal la alegeri pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi opţiunea votului prin corespondenţă, respectiv a dreptului cetăţenilor de a vota pentru preşedintele Comisiei Europene în cadrul unui sistem de "candidaţi cap de listă" (Spitzenkandidaten) prin intermediul listelor la nivelul UE.

Ar urma să fie creată o nouă Autoritate electorală europeană care să supravegheze procesul şi să asigure respectarea noilor norme.

Potrivit articolului 223 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, documentul de iniţiativă legislativă al PE ar trebui să fie aprobat în unanimitate de către Consiliu. Textul ar reveni apoi în PE pentru a obţine aprobarea deputaţilor europeni, înainte de a fi aprobat de toate ţările Uniunii în conformitate cu cerinţele lor constituţionale specifice. Negocierile cu Consiliul vor începe în momentul în care ţările membre îşi vor adopta poziţia.

"Această reformă va spori vizibilitatea partidelor politice europene şi le va permite acestora (şi în special candidaţilor lor de pe listele paneuropene) să desfăşoare campanii în întreaga UE, astfel încât să putem crea o adevărată dezbatere paneuropeană. Oamenii vor şti că votează pentru entităţi politice europene şi pentru candidaţii cap de listă pentru funcţia de preşedinte al Comisiei. Parlamentul a transmis Consiliului un mesaj puternic că este momentul să se modifice legislaţia electorală a UE, astfel încât să putem organiza alegeri care să reflecte în mod corespunzător realităţile politice actuale", a declarat raportorul Domenec Ruiz Devesa, din grupul S&D.

Actul electoral european datează din 1976 şi a fost modificat în 2002 şi în 2018, deşi ultima versiune nu a intrat încă în vigoare. El conţine principiile comune care trebuie respectate de legislaţia ţărilor Uniunii referitoare la alegerile pentru Parlamentul European. Totuşi, versiunea curentă a actului nu defineşte un sistem electoral care să se aplice în mod uniform în întreaga Uniune Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)