Finlanda şi Suedia şi-ar putea adânci cooperarea militară în cazul în care situaţia securităţii în regiunea Mării Baltice se deteriorează, de exemplu în timpul procesului de solicitare a aderării la NATO, a declarat vineri ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, citat de Reuters.

''Dacă mediul de securitate devine mai provocator, evident că putem adăuga planificare bilaterală ... şi asta include toate sectoarele privitoare la cooperarea militară'', a declarat şeful diplomaţiei finlandeze pentru presă.

Niciuna dintre cele două ţări nu a luat deocamdată decizia de a solicita statutul de membru al NATO.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite intrarea în organizaţie. El s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO.

Rusia a avertizat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'.

Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)