Absenteismul este din nou în creştere în Franţa, ajungând la aproximativ 28% în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică, potrivit estimărilor institutelor de sondaje, ceea ce indică oboseala alegătorilor confruntaţi cu reeditarea duelului Macron-Le Pen, transmite AFP.

Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron - care a fost reales pentru un al doilea mandat - şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).

La aceştia se adaugă cei 6,5% din alegătorii înscrişi (adică peste 3 milioane de alegători) care au refuzat să aleagă şi au introdus în urne fie un buletin de vot alb, fie unul nul.

Politologul Jérome Jaffré a rezumat situaţia pe canalul LCI: 35% din electorat fie nu a votat, fie a introdus în urne un buletin alb sau unul nul.

Niciodată nu s-a înregistrat o abţinere atât de puternică la un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu excepţia unui record înregistrat în 1969.

"Putem vedea clar că nu a existat o creştere a mobilizării, în cele din urmă un număr mare de alegători nu s-au simţit priviţi direct de această ofertă, aşa cum nu s-au simţit priviţi direct de aceeaşi ofertă în 2017", a declarat Bernard Sananes din cadrul institutului de studii şi consiliere pentru strategii de comunicare Elabe.

Recordul buletinelor de vot albe şi nule din 2017 nu este însă egalat.

"Este o mică surpriză că nu avem mai multă abţineri şi buletine de vot albe şi nule decât în 2017 având în vedere climatul anti-Macron, cu o parte a stângii care chiar îl detestă şi faptul că între timp au fost cinci ani de mandat", este analiza politologului Anne Jadot de la Universitatea din Lorena.

"Dar a existat fără îndoială în cele din urmă o teamă reală care i-a determinat pe oameni ca, împotriva a tot, să facă un blocaj mergând la vot", explică ea situaţia în special din perspectiva unei părţi a electoratului stângii radicale a lui Jean-Luc Melenchon.

Totodată, cei mai tineri au fost mai predispuşi să refuze să facă o alegere."40% din cei sub 25 de ani s-au abţinut şi 80% dintre cei peste 65 de ani au mers la vot, adică avem o Franţă în vârstă care a votat masiv pentru Emmanuel Macron şi o Franţă tânără parţial deturnată de la vot, este un decalaj sociologic major", a avertizat Jérome Jaffré. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

LIVE UPDATE Macron sau Le Pen? Francezii se confruntă cu o alegere istorică şi două viziuni asupra lumii

Premierul Nicolae Ciucă salută votul francezilor în favoarea unei Europe unite

Klaus Iohannis îl felicită pe Emmanuel Macron pentru realegerea ca preşedinte al Franţei

Dacian Cioloş: Felicitări Emmanuel Macron pentru această victorie decisivă

Cancelarul german califică victoria lui Emmanuel Macron drept un semnal puternic în favoarea Europei

Lideri ai instituţiilor UE şi ai mai multor ţări europene salută victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale