Cei doi finalişti ai alegerilor prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, şi-au început miercuri seara dezbaterea televizată, punctul culminant al campaniei pentru turul doi, confruntându-se pe problema puterii de cumpărare, cea mai importantă preocupare a francezilor, transmite AFP.

"V-am auzit bucurându-vă împreună cu guvernul că aţi crescut puterea de cumpărare a francezilor, dar eu am văzut doar francezi care îmi spun că nu mai reuşesc, că nu mai sunt în stare să o scoată la capăt la sfârşitul lunii", a criticat Marine Le Pen, după care l-a ironizat pe "Mozart al finanţelor" pentru "bilanţul economic care este foarte prost" şi pentru "un bilanţ social care încă şi mai prost".

Pe subiectul puterii de cumpărare, cei doi candidaţi şi-au aruncat unul altuia multe vorbe într-un schimb cu caracter destul de tehnic, exprimându-şi dezacordul cu privire la efectele măsurilor pe care fiecare le propune.

Cei doi candidaţi şi-au ocupat locurile pe platoul de filmare ale TF1 şi France 2 pentru a discuta, timp de două ore şi jumătate, pe mai multe teme: puterea de cumpărare, securitate, tineret, politică internaţională, competitivitate, mediu, model social şi guvernare în încercarea de a convinge milioanele de alegători care încă ezită.

"O altă alegere este posibilă, bazată pe respect, bazată pe bun simţ", a declarat candidata de extremă dreapta la începutul dezbaterii."Dacă poporul francez îmi face onoarea de a-mi acorda încrederea sa duminică voi fi mai ales preşedinta valorii muncii de zi cu zi, a puterii de cumpărare, a şcolii".

"Am trecut împreună printr-o perioadă atât de dificilă de crize fără precedent", a declarat preşedintele în funcţie."Am trecut prin această perioadă în fruntea ţării noastre încercând să iau deciziile corecte şi vreau să continui să o fac pentru că eu cred în primul rând că trebuie şi că putem să facem ca ţara noastră să fie mai independentă şi mai puternică prin economie, prin muncă, prin cercetare, inovare, prin cultura sa".

Acest duel este reeditarea celui din 2017, iar unii dintre alegătorii de stânga, în special cei care l-au votat pe candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, ieşit pe locul al treilea în primul tur, sunt neîncrezători sau tentaţi să se abţină de la a merge la vot.

De obicei, dezbaterea prezidenţială nu perturbă dinamica intenţiilor de vot. Dar de această dată ea ar putea remobiliza anumite părţi din electorat şi "deplasa mai multe voturi decât s-a observat de la începutul celei de-a cincea republici" în 1958, estimează Brice Teinturier, director general adjunct al institutului de sondare a opiniei publice Ipsos.

Cu patru zile înaintea turului doi, sondajele indică invariabil un avantaj pentru preşedintele Macron, cu 54 - 56,5% din intenţiile de vot faţă de 43,5 - 46% de cât se bucură rivala sa de extremă dreapta. Un decalaj mult mai strâns decât în 2017, când Emmanuel Macron a câştigat cu 66% din voturi.

În urmă cu cinci ani, Marine Le Pen s-a scufundat în direct în faţa celor 16,5 milioane de telespectatori care au privit dezbaterea, părând agresivă şi slab pregătită în faţa unui tânăr candidat pe atunci necunoscut, calm şi stăpân pe dosarele sale. Însă lidera de extremă dreapta a muncit cu răbdare pentru a reveni pe linia de plutire, a lucrat la dosare, şi-a îndulcit imaginea şi s-a pregătit intens pentru dezbatere. Preşedintele în funcţie nu mai are avantajul prospeţimii şi trebuie să apere rezultatele bilanţul criticat al celor cinci ani de mandat.

În afara problemelor internaţionale, cei doi candidaţi au păreri opuse pe aproape orice subiect: de la pensii la ecologie, libertăţi publice şi instituţii, putere de cumpărare sau Uniunea Europeană

Încercând să îşi lărgească baza electorală, aceştia şi-au modificat inclusiv unele din propunerile lor emblematice. De exemplu, pensionarea ar urma să crească la 64 de ani în loc de 65, aşa cum propuse iniţial Emmanuel Macron. Acesta a mai promis, într-un gest ce îi vizează pe alegătorii ecologişti, un prim-ministru "direct responsabil cu planificarea ecologică".

Punctul slab al preşedintelui Macron "şi poate, de asemenea, punctul său forte este că nu se îndoieşte niciodată de el însuşi", a declarat preşedintele partidului RN, Jordan Bardella, la postul France 2. În timp ce "adevăratul punct forte" al lui Marine Le Pen, care a plasat apărarea puterii de cumpărare în centrul campaniei sale,"este că vorbeşte despre viaţa de zi cu zi a oamenilor", potrivit acestuia."Nu există stres, ci puţină teamă, deoarece ştim că mulţi francezi se vor decide după această dezbatere", a adăugat el.

Candidata de extremă dreapta, acuzată de Emmanuel Macron că depinde de susţinerea financiară a regimului de la Moscova, a declarat în timpul dezbaterii televizate că sprijină o Ucraină liberă, independentă de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Rusia."Susţin o Ucraină liberă care nu este supusă nici Statelor Unite sau Uniunii Europene şi nici Rusiei, aceasta este poziţia mea", a spus ea, reluare a poziţiei exprimate într-o postare pe Twitter din 2014.

Marine Le Pen l-a contrazis pe Emmanuel Macron, afirmând că acuzaţia acestuia conform căreia ar "depinde de puterea rusă şi de Putin" este falsă.

"Aţi fost, cred, unul din primii politicieni europeni, încă din 2014, care a recunoscut rezultatul anexării Crimeei", a denunţat Macron."De ce aţi făcut-o? (...) Pentru că depindeţi de puterea rusă şi depindeţi de domnul Putin"."Vorbiţi cu bancherul dumneavoastră când vorbiţi despre Rusia, asta e problema", a atacat Macron, referindu-se la un împrumut de nouă milioane de euro luat în 2017 de partidul liderei de extremă dreapta de la o bancă rusă.

"Este fals şi este destul de necinstit", a replicat Marine Le Pen, spunând că nicio bancă franceză nu i-a acordat un împrumut la acel moment şi că nu are "o altă dependenţă decât aceea de a rambursa împrumutul"."Sunt o femeie absolut şi total liberă", a subliniat ea.

Marine Le Pen a fost atacată în mod regulat pentru poziţiile ei pline de complezenţă faţă de Rusia preşedintelui Putin. Ea a fost singura candidată la preşedinţie care s-a întâlnit cu preşedintele rus înaintea alegerilor din 2017.

Întrebată despre războiul declanşat de Rusia, ea şi-a afirmat "solidaritatea şi compasiunea absolute faţă de poporul ucrainean" şi s-a declarat în favoarea unui ajutor "financiar, material şi de apărare" pentru Ucraina, reiterându-şi opoziţia faţă de sancţiunile impuse asupra petrolul şi gazelor din Rusia.

Virulenţa schimburilor de replici a continuat pe problema Uniunii Europene, doamna Le Pen negând acuzaţiile potrivit cărora şi-ar dori ieşirea Franţei din Uniune."Vreau să fac să evolueze această organizaţie europeană, dar, domnule Macron, nu credeam că veţi cădea într-o formă de conspiraţie, nu vreau să ieşim din ea" (din Uniune), a glumit candidata.

"Nu sunteţi clară, proiectul dvs, când punem lucrurile cap la cap, este un proiect care nu o spune direct, dar constă în ieşirea din Europa", a răspuns Emmanuel Macron.

Preşedintele Macron a acuzat-o pe Marine Le Pen că susţine declanşarea unui război civil, după ce aceasta şi-a confirmat planul de a interzice vălul islamic în spaţiul public."Veţi crea un război civil dacă faceţi asta", a spus Macron, după ce Le Pen şi-a confirmat planul de a interzice vălul pe care îl consideră o uniformă a islamismului, ideologie care atacă egalitatea dintre bărbaţi şi femei.

"Ceea ce propuneţi este o trădare a spiritului francez, eliminaţi din spaţiul public milioane de compatrioţi", a spus Macron. Ar fi "o lege a respingerii", a acuzat actualul preşedinte, rivala său replicând că ar fi, de fapt, "o lege a apărării libertăţii".

Marine Le Pen, care părea că a revenit asupra acestui proiect în ultimele zile, a confirmat miercuri seară că este în favoarea "interzicerii vălului în spaţiile publice"."Este vorba de eliberarea femeilor, de respingerea ideologiei islamiste", a spus ea."Lupt împotriva ideologiei islamiste"."Nu sunt împotriva islamului, care este o religie care îşi are absolut locul" în Franţa, a insistat ea. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

VIDEO Franţa/Alegeri: Macron, mai convingător decât Le Pen în dezbaterea televizată (sondaj)