Ungaria aşteaptă să primească mai întâi detalii asupra propunerilor Uniunii Europene privind alternative realiste de aprovizionare înainte de a lua o decizie privind susţinerea unui eventual embargou european asupra importurilor de petrol şi gaze naturale ruseşti, a declarat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, potrivit Reuters.

Ungaria s-a opus până în prezent ferm faţă de un astfel de embargou în cadrul sancţiunilor împotriva Rusiei după invazia asupra Ucrainei, argumentând că o astfel de măsură i-ar paraliza economia, în condiţiile în care importă din Rusia circa 80% din necesarul său de gaze naturale şi 65% din cel de petrol.

Germania va sista până la finele acestui an importurile de petrol din Rusia, a anunţat miercuri ministrul german de externe Annalena Baerbock.

Solicitat să comenteze această declaraţie şi să spună dacă Ungaria se va opune prin veto unor sancţiuni europene asupra petrolului şi gazelor ruseşti, Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a răspuns: ''Am dori mai întâi să vedem ce fel de propuneri sunt pe masă şi dacă există o alternativă pentru a înlocui resursele care vin din Rusia''.

Cel puţin în ce priveşte importurile de gaze naturale, este însă clar că nu există o astfel de alternativă pentru viitorul previzibil, a remarcat oficialul ungar. ''Nu doar economia ungară, dar şi cea germană ar eşua şi ar cădea într-o recesiune profundă fără gazele ruseşti, aşadar orice dezbateri pe acest subiect, sau critici, nu-şi au rostul'', a punctat Gulyas.

''Cât priveşte petrolul, nici aici situaţia nu este mult mai favorabilă, dar sunt totuşi mai multe alternative'', a completat oficialul ungar. Dar el a mai atras atenţia asupra faptului că ar fi nevoie de mai multe luni, probabil chiar de un an, şi de sute de miliarde de forinţi pentru ca societatea MOL să-şi adapteze rafinăriile pentru procesarea petrolului care nu este extras din Rusia.

''Avem nevoie de decizii responsabile pentru orice fel de sancţiuni. Trebuie să arătăm de unde putem importa resursele energetice precizate, în ce cantităţi şi cine va plăti. Or, nu vedem acum aşa ceva, aşadar ar fi iresponsabil să vorbim despre sancţiuni suplimentare'', a concluzionat şeful de cabinet al premierului Orban.

De altfel, eventuale sancţiuni asupra gazelor naturale ruseşti sunt văzute drept o ultimă măsură în seria de posibile sancţiuni energetice împotriva Rusiei, dată fiind dificultatea înlocuirii gazelor ruseşti pentru ţările europene puternic dependente de acestea.

Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia.

Statele Unite au anunţat în luna martie că vor livra Europei anul acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalentă cu un volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de miliarde de metri cubi pe an. Dar acest volum nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, plus că achiziţia gazelor naturale lichefiate, aduse cu nave transportatoare de gaz, este mai costisitoare decât cea a gazelor transportate prin conductele existente.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)