Liechtensteinul îi reuneşte marţi pe cei 193 de membri ai Adunării Generale a ONU pentru a discuta un proiect de rezoluţie - susţinut de Washington - obligându-i pe cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate să justifice utilizarea dreptului de veto, cu alte cuvinte vizând să fie folosit mai puţin, notează AFP.

Această veche idee a fost relansată odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Pe baza dreptului său de veto, Moscova paralizează orice demers în acest dosar al Consiliului de Securitate care ar trebui, totuşi, să intervină cum impune mandatul său de garant al păcii mondiale definit de Carta Naţiunilor Unite.

Proiectul Liechtensteinului, asumat de aproximativ cincizeci de ţări, printre care Statele Unite, dar, fapt notabil, de niciunul dintre ceilalţi patru membri permanenţi ai Consiliului de Securitate (Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie), ar urma să facă obiectul unui viitor vot, potrivit unor surse diplomatice.

Consiliul de Securitate are şi zece membri nepermanenţi, care nu au drept de veto.

Obţinut de AFP, textul prevede convocarea Adunării Generale "în termen de zece zile lucrătoare de la opoziţia unuia sau mai multor membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, pentru a ţine o dezbatere asupra situaţiei în care a fost exprimat vetoul".

Printre cele peste 50 de ţări care şi-au asumat proiectul (angajate să voteze pentru text) se numără Ucraina şi, de asemenea, Japonia şi Germania, două state aspirând la un loc de membru permanent într-un eventual Consiliu de Securitate extins pentru a reprezenta mai bine lumea actuală.

Poziţiile Indiei, Braziliei sau Africii de Sud, alţi concurenţi la un loc permanent, nu au fost dezvăluite în acest stadiu.

Chiar dacă nu şi-a asumat textul, Franţa va vota în favoarea proiectului, potrivit unui diplomat. Opţiunea Londrei, Beijingului şi Moscovei, critică la adresa unei iniţiative considerate controversate, nu este cunoscută.

De la primul drept de veto folosit vreodată (de Uniunea Sovietică în 1946 asupra dosarului sirian şi libanez), Rusia l-a folosit de 143 de ori, cu mult în faţa Statelor Unite (86 de ori), Marii Britanii (de 30 de ori), Chinei şi Franţei (de 18 ori fiecare).

"Suntem deosebit de îngrijoraţi de tendinţa ruşinoasă a Rusiei de a abuza de puterea de veto în ultimele două decenii", a subliniat ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, într-un comunicat. Adoptarea rezoluţiei Liechtensteinului "va reprezenta o etapă importantă spre (...) transparenţa şi responsabilizarea tuturor membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate", a considerat ea.

Pentru a limita recurgerea la veto şi după ce l-a folosit pentru ultima dată în 1989, Franţa a propus în 2013 să se lipsească de el în mod voluntar în cazul unor "crime în masă". Adoptată de Mexic şi susţinută de peste o sută de ţări, această idee nu a avut până acum nicio urmare. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)