O rezoluţie a Parlamentului European (PE) care cere renunţarea la importurile de gaz şi petrol ruseşti şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni care vizează responsabili din Rusia şi Belarus va fi supusă joi la vot în ultima zi a sesiunii plenare din aprilie, iar rezultatul este incert, din cauza naturii delicate a acestor exigenţe, care nu întrunesc unanimitatea în rândul UE.

Rezoluţia privind concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv privind ultimele evoluţii ale războiului împotriva Ucrainei şi sancţiunile UE împotriva Rusiei şi implementarea lor, este una a grupurilor politice şi reprezintă o variantă de compromis, în condiţiile în care destule ţări membre UE au reticenţe în a renunţa la petrolul şi gazul ruseşti.

Un embargo eventual asupra petrolului (25% din achiziţiile europene) şi gazului (45% din importurile UE) face obiectul unor discuţii aprinse între statele membre, iar Berlinul şi-a exprimat public rezervele.

Germania nu poate să se dispenseze de livrările de gaz rusesc "pe termen scurt" şi sancţiuni împotriva Moscovei în acest sector ar face mai mult rău UE decât Rusiei, a declarat luni ministrul german de finanţe, Christian Lindner. În schimb, statele baltice au încetat deja să importe gaz rusesc de la începutul lui aprilie.

"Cred că măsuri împotriva petrolului şi chiar a gazului vor fi necesare mai devreme sau mai târziu", a declarat miercuri Charles Michel în cadrul dezbaterii din plenul PE.

Rezoluţia care urmează să fie supusă la vot joi prevede, la articolul 15, un "apel la un embargo deplin împotriva importurilor din Rusia de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz cât de prompt posibil, renunţarea completă la gazoductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 şi prezentarea unui plan pentru continuarea asigurării securităţii aprovizionării cu energie pe termen scurt".

De asemenea, cere textul rezoluţiei, ar trebui "să se stabilească un plan cuprinzător de acţiune pentru UE privind viitoare sancţiuni şi să comunice clar liniile roşii şi paşii, măsură cu măsură, pentru a retrage sancţiunile în cazul în care Rusia face paşi pentru restabilirea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internaţionale şi îşi retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei".

La articolul 19, rezoluţia grupurilor politice din PE "subliniază că toate bunurile aparţinându-le oficialilor ruşi sau oligarhilor asociaţi cu regimul Putin, cât şi ale intermediarilor şi oamenilor lor de paie, precum şi ale celor din Belarus legaţi de regimul Lukaşenko ar trebui confiscate" şi vizele UE ale deţinătorilor lor revocate, în cadrul unei "interdicţii complete şi imediate a paşapoartelor de aur, vizelor şi permiselor de şedere".

De asemenea, subliniază textul citat, "un segment mai larg de oficiali ruşi, guvernatori şi primari, precum şi membri ai elitei economice care se supun actualei politici a regimului Putin şi beneficiază în urma acestui lucru ar trebui vizat de sancţiuni".

Sunt solicitări care au fost exprimate public de mai mulţi eurodeputaţi în cadrul dezbaterii rezoluţiei de miercuri dimineaţă, în prezenţa preşedinţilor Comisiei, Ursula von der Leyen, şi Consiliuluui, Charles Michel, inclusiv de belgianul Guy Verhofstadt, din grupul Renew Europe, în contextul în care, reclamă ei, actualele sancţiuni ale UE, din care s-au anunţat până acum cinci pachete, nu ar funcţiona.

Guy Verhofstadt se numără printre cei peste 200 de eurodeputaţi care au semnat o scrisoare adresată celor doi înalţi oficiali UE în care cer sancţiuni drastice împotriva Rusiei după masacrul de la Bucea, inclusiv embargo total la importurile de gaz, petrol şi cărbune din Federaţia Rusă şi extinderea sancţiunilor către oligarhii, oficialii şi funcţionarii ruşi apropiaţi de regimul lui Putin.

Dintre eurodeputaţii români, au anunţat că au semnat scrisoarea membrii grupului Renew Europe din USR PLUS şi Siegfried Mureşan, membru PNL din grupul PPE, unde este vicepreşedinte.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)