Agenţia spaţială rusă Roscosmos a constatat sâmbătă refuzul agenţiilor spaţiale din SUA, Canada, Europa şi Japonia de a ridica sancţiunile împotriva companiilor sale şi a anunţat că Rusia urmează să decidă un termen-limită până la care va pune punct cooperării sale în cadrul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), transmite EFE.

O astfel de decizie va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa staţiei orbitale, simbol al cooperării internaţionale timp de mai bine de două decenii, notează agenţia de presă spaniolă.

"Urmează să prezentăm în curând conducerii ţării propunerile concrete ale Roscosmos cu privire la datele de încetare a cooperării în cadrul ISS cu entităţile spaţiale din SUA, Canada, UE şi Japonia", a postat pe aplicaţia Telegram directorul general al agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin.

Moscova a dat un ultimatum agenţiilor spaţiale din SUA, Canada şi Europa, cerându-le să ridice până la 31 martie sancţiunile impuse TsNIIMash, centru ştiinţific rus de rachete şi nave spaţiale, şi Centrului Spaţial de Rachete Progress, ca urmare a invaziei militare ruse din Ucraina.

Până acum, guvernul rus avea în vedere să participe la ISS până în 2024, cu intenţia să-şi lanseze ulterior propria staţie spaţială, şi negocia posibilitatea de a continua colaborarea la ISS până în 2030, însă răspunsul primit nu a mulţumit Roscosmos, care a spus foarte clar că problema nu este dacă va continua sau nu să participe la ISS, ci când se va retrage din proiect, notează EFE.

Rogozin a comentat răspunsurile şefului NASA, senatorul Bill Nelson, directorului Agenţiei Spaţiale Europene, Josef Aschbacher, şi şefei Agenţiei Spaţiale Canadiene, Lisa Campbell, la solicitarea rusă.

"Răspunsurile SUA şi Canada sunt practic un calc. Mai exact, Bill Nelson afirmă în scrisoarea sa că NASA va continua să interacţioneze cu entităţile federale şi agenţiile americane din domeniu cu scopul de a menţine cooperarea în cadrul ISS şi exploatarea sa, incluzând orice cooperare necesară a programului ISS cu sprijinul" companiilor sancţionate, a declarat şeful Roscosmos.

Rogozin a menţionat că şeful Agenţiei Spaţiale Europene, Josef Aschbacher, "şi-a asumat rolul de poştaş, confirmând că 'nu iau astfel de decizii şi din acest motiv îmi redirecţionez scrisoarea către ţările membre ale UE'". "Altfel spus, ei ne propun să aşteptăm până când funcţionărimea tuturor celor 27 de state membre ale UE va reuşi să citească scrisoarea Roscosmos (...)", a deplâns Rogozin. Prin urmare, spune şeful Roscosmos, poziţia entităţilor occidentale este clară, "nu vor anula sancţiunile".

Totuşi, spune Rogozin, conştienţi de importanţa rolului Rusiei în supravieţuirea şi securitatea staţiei spaţiale, "partenerii occidentali insinuează că în realitate sancţiunile referitoare la activităţile care au legătură cu ISS nu se vor aplica".

"Consider această situaţie inadmisibilă. Sancţiunile SUA, Canadei, UE şi Japoniei au ca scop să blocheze finanţarea, activităţile productive ale companiilor noastre de înaltă tehnologie", susţine şeful Roscosmos, în opinia căruia obiectivul sancţiunilor este "de a distruge economia Rusiei, de a ne supune poporul la disperare şi foamete, de a ne îngenunchia ţara".

"Este evident că nu vor reuşi acest lucru, dar intenţiile sunt clare. Din acest motiv consider că restabilirea relaţiilor normale între parteneri în privinţa ISS şi a altor proiecte comune va fi posibilă doar după ridicarea totală şi fără echivoc a sancţiunilor ilegale", a apreciat Rogozin.

Rusia a avertizat în repetate rânduri că staţia, pusă pe orbită în 1998 şi concepută să funcţioneze timp de 15 ani, are nevoie în prezent de o injecţie uriaşă de bani pentru a fi reparată, pentru a evita să se dezintegreze "în bucăţi" (sic!) înainte de 2030. Însă, dincolo de faptul că menţinerea ISS presupune alocarea unor resurse enorme din partea Moscovei, participarea Rusiei în acest proiect este atât de semnificativă încât retragerea acestui stat ar reprezenta de facto o condamnare la moarte pentru ISS, comentează EFE.

Inclusiv NASA a recunoscut că orice tentativă de a separa segmentul american de cel rus "ar presupune importante provocări logistice şi de securitate, dată fiind multitudinea conexiunilor externe şi interne, nevoia de a controla înclinarea şi altitudinea navei spaţiale şi interdependenţa software-ului".

Rogozin susţine că ISS este imposibil de controlat fără participarea Rusiei, în condiţiile în care ţara sa este responsabilă de orientarea staţiei şi prognozarea coliziunilor periculoase, precum şi de furnizarea de combustibil şi resurse.

Corecţiile de orbită ale ISS şi toate propulsiile se fac cu motoarele modulului de serviciu Zvezda ale segmentului rus sau cu nave spaţiale ruseşti Progress, destinate transportării de încărcături către orbită.

Sfârşitul cooperării ar presupune, potrivit lui Rogozin, un risc grav de ieşire necontrolată a staţiei spaţiale de pe orbita sa şi o posibilă prăbuşire a ISS pe teritoriul SUA, Europei sau al altor ţări.

"Există posibilitatea ca această structură de 500 de tone să se prăbuşească peste India şi China. Doriţi să le ameninţaţi cu o astfel de perspectivă? ISS nu zboară deasupra Rusiei, prin urmare voi vă asumaţi toate riscurile. Sunteţi pregătiţi pentru asta?", a mai spus Rogozin. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)