Uniunea Europeană va aproba luni o strategie ce cuprinde constituirea unei forţe militare de 5.000 de militari, şi se va angaja la o creştere a cheltuielilor sale militare pentru a putea întreprinde pe cont propriu intervenţii începând din 2025, transmite AFP.

'Vom aproba o ''busolă strategică'' care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar', a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre.

'UE este colectiv sub-echipată pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor' actuale, avertizează în preambul documentul pregătit pentru această reuniune şi consultat de AFP.

Pentru a constitui această forţă de reacţie de 5.000 de militari, Uniunea va utiliza grupurile tactice înfiinţate în 2007. 'Grupurile tactice sunt operaţionale, dar nu au fost utilizate niciodată, din lipsa voinţei politice şi a mijloacelor financiare', regretă Serviciul European de Acţiune Externă.

Forţa va fi constituită din 'componente terestre, aeriene şi maritime' şi dotată cu capacităţi de transport pentru a fi în măsură să 'poarte intervenţii pentru a salva şi evacua cetăţeni europeni' prinşi într-un conflict. Această capacitate le-a lipsit europenilor pentru a-i înlocui pe americani în timpul evacuării capitalei afgane Kabul în august 2021.

Angajamentele militare ale UE vor fi discutate joi cu preşedintele american Joe Biden cu ocazia unui summit extraordinar al NATO, urmat de o reuniune la vârf a UE, consacrate consecinţelor războiului din Ucraina asupra securităţii în Europa.

SUA au desfăşurat peste 100.000 de soldaţi şi importante mijloace militare în Europa pentru a contribui la consolidarea apărării pe flancul estic al Alianţei. Partajarea costurilor implicate de capacităţile desfăşurate în ţările baltice, Polonia, România, Bulgaria şi Slovacia va fi unul din subiectele de discuţie.

În angajamentele luate de UE nu este înscris niciun obiectiv în cifre, însă toate ţările NATO, dintre care 21 sunt şi membre UE, au promis să consacre 2% din PIB cheltuielilor militare în 2024.

Germania, Belgia şi Danemarca, trei ţări aflate în mare întârziere faţă de acest angajament, au anunţat recent creşteri ale bugetelor militare.

Totodată, europenii vor să investească în capacităţile la care sunt deficitari acum, mai ales drone, sisteme de luptă, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antitanc.

'Acţiunile detaliate sunt ambiţioase, dar realizabile cu un angajament politic susţinut', insistă documentul elaborat de serviciul condus de Josep Borrell. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)