Războiul din Siria a împlinit marţi 11 ani, cu un bilanţ de circa 610.000 de morţi şi insecuritate alimentară pentru populaţie, o criză ce s-ar putea agrava după invazia asupra Ucrainei declanşată de Rusia, un aliat cheie al Damascului, notează agenţia EFE într-o sinteză.

Revoltele populare împotriva preşedintelui Bashar al-Assad declanşate în martie 2011 s-au transformat într-un conflict armat din calea căruia milioane de sirieni s-au refugiat în ţările vecine ori au plecat mai departe spre Europa. Dintre cele aproximativ 610.000 de victime, circa 161.000 sunt civili, dintre care peste 25.000 de copii, potrivit ONG-ului Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDO).

Primele proteste au avut loc pe 15 martie 2011, în siajul revoltelor aşa-numitei ''Primăveri Arabe'' care a urmărit schimbări de regim în mai multe state din Orientul Mijlociu. Manifestaţiile s-au extins rapid de la Damasc către alte regiuni ale ţării şi au fost reprimate violent, pentru ca apoi, la o dată asupra căreia nu există un consens, situaţia să degenereze într-un conflict armat generalizat.

Unii plasează începutul războiului la finalul lunii iulie 2011, odată cu crearea ''Armatei Siriene Libere'', o grupare armată creată de opoziţie şi care de atunci luptă împotriva trupelor guvernamentale. Mai multe alte grupări rebele au apărut în acel an şi în 2012.

Atacurile aeriene ale Rusiei, care din 2015 a intervenit direct în conflict de partea preşedintelui Bashar al-Assad, au provocat circa 8.700 de morţi în ultimii ani, conform OSDO.

Damascul primeşte în prezent sprijin militar şi din partea miliţiilor şiite iraniene şi libaneze, în timp ce Turcia acţionează ca protectoare a opoziţiei şi controlează direct cu armata sa unele zone de pe teritoriul sirian aflate la graniţa turco-siriană.

Pe parcursul acestor 11 ani au intervenit în conflict prin bombardamente limitate sau înarmând şi antrenând grupări ale opoziţiei Franţa, Marea Britanie şi SUA, aceasta din urmă conducând în continuare o coaliţie internaţională împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care a fost înfrântă teritorial în Siria la începutul anului 2019.

''Circa 5 milioane de copii care s-au născut în Siria începând din 2011 nu au cunoscut altceva decât război şi conflict. În multe părţi ale Siriei continuă să trăiască cu frica violenţei, a minelor şi dispozitivelor explozive rămase din război'', remarcă reprezentantul pentru Siria al Fondului Naţiunilor pentru Copii (UNICEF), Bo Viktor Nylund.

Conform datelor ONU, peste 14,6 milioane de sirieni au nevoie de ajutor umanitar, inclusiv 5,3 milioane de persoane care continuă să fie strămutate în interiorul ţării, deşi fronturile de luptă practic nu au înregistrat schimbări de câţiva ani, cea mai mare parte a teritoriului fiind sub controlul Damascului.

Provincia nord-vestică Idleb este ultima redută a opoziţiei şi concentrează cea mai mare parte a luptelor sporadice din prezent. Nici partea de nord-est nu se află sub controlul guvernului sirian, aceasta fiind în mâinile unei autoproclamate autorităţi autonome kurde.

Dependenţa Siriei de Rusia în privinţa importurilor de alimente riscă să agraveze şi mai mult de acum înainte situaţia umanitară a Siriei, în contextul sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, aceasta în timp ce deja şase din zece sirieni abia reuşesc să pună ceva pe masă la prânz, potrivit ONG-ului Oxfam. Conform unei cercetări a acestei organizaţii, circa 90% dintre sirieni îşi pot permite să mănânce doar pâine, orez şi, uneori, anumite legume.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)