Talibanii se apropie de o recunoaştere internaţională după vizita lor în Norvegia, a declarat ministrul de externe al guvernului taliban, Amir Khan Muttaqi, într-un interviu pentru AFP publicat joi, afirmând totodată că noul regim de la Kabul nu va acţiona "la presiunea nimănui" în materie de drepturi ale omului.

Ministrul de externe al noii puteri din Afganistan, Amir Khan Muttaqi, a îndemnat de asemenea SUA să deblocheze conturile afgane în care se află în prezent miliarde de dolari îngheţate, pentru a putea lupta împotriva profundei crize umanitare din această ţară.

Niciun stat nu a recunoscut încă guvernul instaurat de talibani, după ce aceştia au revenit la putere, în august 2021, în urma retragerii trupelor americane. Însă legitimitatea fundamentaliştilor islamişti creşte progresiv, susţine Muttaqi.

Talibanii prezintă vizita lor la Oslo, prima lor recepţie diplomatică în Europa după revenirea la putere, drept un semn de recunoaştere pe plan internaţional.

Însă Norvegia, care revendică o lungă tradiţie de mediere internaţională, subliniază că aceste discuţii nu constituie "nici o legitimare, nici o recunoaştere" a talibanilor.

"Comunitatea internaţională doreşte să aibă interacţiuni cu noi", a afirmat cu toate acestea Muttaqi, anunţând că guvernul său lucrează activ cu aceasta în mai multe dosare. Un semn, potrivit lui, al legitimităţii crescânde a talibanilor.

Mai multe ţări au deja ambasade la Kabul şi Muttaqi prevede că şi alte state vor deschide ambasade în Afganistan. "Ne aşteptăm că ambasade ale unor ţări europene şi arabe se vor deschide de asemenea", a spus el.

Cu toate acestea, noul regim taliban refuză să acţioneze la presiunea internaţională, a continuat Muttaqi. Guvernul de la Kabul îşi urmează propria foaie de parcurs în materie de drepturi ale omului, a spus el, în timp ce universităţile publice şi-au redeschis miercuri porţile în câteva provincii din Afganistan şi câteva studente au revenit la cursuri, separate de bărbaţi.

Noii lideri ai Afganistanului susţin că s-au modernizat în raport cu precedentul lor regim (1996-2001), când au interzis orice contestaţie şi au încălcat constant drepturile omului. Însă ei nu au întârziat să reprime din nou libertăţile fundamentale ale femeilor, impunând importante restricţii asupra dreptului lor la muncă, la educaţie şi la circulaţie.

Muttaqi a negat această epurare în funcţiile publice, cu toate acestea una clar stabilită. Pe străzile din Kabul, la fel ca în alte regiuni, mii de femei funcţionare declară că şi-au pierdut locul de muncă sau că nu au fost plătite de luni de zile.

"Niciunul dintre cei 500.000 de angajaţi ai fostului regim, bărbat sau femeie, nu a fost destituit. Ei sunt cu toţii plătiţi", a afirmat ministrul de externe al guvernului taliban pentru AFP.

Săptămâna aceasta, ONU şi Amnesty International au denunţat arestarea a doi jurnalişti ai unui post de televiziune afgan, eliberaţi miercuri după două zile de detenţie. De asemenea, două militante feministe cunoscute pentru participarea lor la manifestaţii împotriva regimului sunt date dispărute de două săptămâni. Talibanii neagă că ar fi implicaţi în răpirea lor şi spun că au declanşat o anchetă.

Ţările occidentale condiţionează de respectarea drepturilor omului, în special ale femeilor, deblocarea mai multor miliarde de dolari din ajutorul internaţional îngheţat după ce talibanii au revenit la putere la Kabul.

De atunci, Afganistanul este blocat într-o profundă criză umanitară, foametea ameninţând mai mult de jumătate din populaţie, potrivit ONU. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)