În contextul în care Polonia a început să construiască un zid ce va costa 353 de milioane de euro de-a lungul frontierei cu Belarus, AFP analizează, într-un articol publicat luni pe platforma media EDNH, alte bariere care au apărut la frontiere în Europa, în special de la criza migranţilor din 2015.

- Graniţa Grecia-Turcia -

În 2012, Grecia a construit două bariere de sârmă ghimpată de trei metri înălţime de-a lungul a 11 kilometri la frontiera cu Turcia, care a fost minată anterior.

Grecia a devenit principalul punct de intrare în Uniunea Europeană pentru migranţi atunci când economia sa s-a prăbuşit după criza financiară din 2009. Mulţi au traversat râul Evros, care formează o barieră naturală pe o mare parte din cei 150 de kilometri de frontieră.

În 2020, după ce Turcia a "deschis porţile" pentru ca migranţii să intre în UE, Atena a început să construiască o extindere "impenetrabilă" de 40 de kilometri a barierei, care a fost finalizată în august.

Soldaţii greci păzesc, de asemenea, o zonă militară adâncă de un kilometru de-a lungul frontierei, presărată cu turnuri şi echipamente de supraveghere.

- Graniţa Bulgaria-Turcia -

În 2014, Bulgaria a ridicat un gard de sârmă ghimpată de 30 de kilometri de-a lungul graniţei cu Turcia, deoarece migranţii se adunau acolo pentru a evita periculoasa traversare a Mării Mediterane.

Patru ani mai târziu, gardul este extins pentru a acoperi aproape întreaga graniţă de 259 de kilometri.

- Bariere Ungaria-Serbia, Ungaria-Croaţia -

În timpul crizei migranţilor din 2015, când peste un milion de oameni care fugeau de războaie şi de sărăcie încercau să ajungă în Europa, pe ruta balcanică se ridicau bariere pentru a-i opri.

Guvernul populist al Ungariei, condus de Viktor Orban, a ridicat un gard de sârmă ghimpată de patru metri, pe o lungime de 175 de kilometri, de-a lungul frontierei cu Serbia, înainte de a construi un altul, lung de 120 de kilometri, de-a lungul graniţei Ungariei cu Croaţia.

- Graniţa Slovenia-Croaţia -

În săptămânile care au urmat, Slovenia a închis cu sârmă ghimpată aproape o treime din cei 640 de kilometri de frontieră cu Croaţia. De atunci, a construit un gard de-a lungul unor părţi ale traseului în apropierea oraşelor şi zonelor turistice.

- Graniţa Grecia-Macedonia de Nord -

În noiembrie 2015, în condiţiile în care mii de migranţi traversau graniţa sa sudică prin câmpurile din jurul Gevgelija, Skopje a construit o barieră metalică de trei kilometri pentru a-i încetini. A urmat o alta mai la vest, lângă Medzitlija, şi o a treia lângă lacul Dojran, în sud-est. Aceste bariere acoperă acum peste 32 de kilometri.

- Graniţa Austria-Slovenia -

În decembrie 2015, Austria a ridicat o barieră anti-migranţi pe o parte a frontierei sale cu Slovenia, prima din spaţiul Schengen unde nu se fac verificări de paşapoarte.

A urmat o alta, mai mică, în Pasul Brenner, la graniţa cu Italia. Ambele au devenit între timp invadate de vegetaţie şi au fost create breşe pentru excursionişti, animale sălbatice şi fermierii locali.

- Zidurile franceze de la Calais -

Franţa a ridicat aproximativ o duzină de kilometri de ziduri şi garduri masive împotriva intrării migranţilor în jurul portului său nordic Calais şi la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii pentru a-i împiedica să treacă în Marea Britanie.

În prezent, majoritatea migranţilor încearcă să traverseze Canalul Mânecii în ambarcaţiuni mici, un număr record de 1.185 de migranţi încercând să traverseze Canalul Mânecii într-o singură zi în noiembrie 2021.

- Spania: Ceuta şi Melilla -

Enclavele spaniole Ceuta şi Melilla de pe coasta nordică a Marocului reprezintă singura frontieră terestră a Europei cu Africa. Ambele sunt înconjurate de kilometri de garduri şi sârmă ghimpată, organizaţiile caritabile criticând în mod repetat utilizarea sârmei ghimpate în jurul Melillei.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Sorin Calciu, editor online: Ady Ivaşcu)