Camera superioară a parlamentului kazah (Senatul) a decis joi să anuleze prerogativa oficială a fostului preşedinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, de a conduce pe viaţă Consiliul de Securitate al ţării şi Adunarea poporului din Kazahstan, un organism consultativ pe lângă preşedinţia kazahă, relatează Xinhua, citând agenţia locală de presă Kazinform.

Proiectul de lege privind modificările la actele legislative legate de statutul primului preşedinte kazah, Nursultan Nazarbaev, a fost aprobat de Majilis (camera inferioară) la 19 ianuarie şi înaintat Senatului spre examinare, potrivit portalului Rbc.

În afară de funcţia respectivă, Nazarbaev a pierdut şi alte prerogative de care dispunea în calitatea sa de "Elbasî" (lider al naţiunii), între care şi consultarea obligatorie cu el pe probleme de politică internă şi externă.

Astfel, senatorii au propus anularea obligaţiei de a se consulta cu Nazarbaev cu privire la problemele-cheie de politică externă şi internă.

Dacă această propunere va fi aprobată şi de camera inferioară, amendamentul va fi propus spre semnare preşedintelui în exerciţiu Kasîm-Jomart Tokaev pentru a putea intra în vigoare, conform agenţiei de presă kazahe.

Nazarbaev a condus Kazahstanul timp de cinci mandate prezidenţiale consecutive, din aprilie 1990 până la retragerea sa din funcţie în martie 2019.

După ce a plecat de la preşedinţie, Nazarbaev şi-a păstrat funcţia de şef al partidului de guvernământ Nur Otan, pe care i-a cedat-o lui Tokaev în noiembrie 2021, şi postul de şef al Consiliului de Securitate al Kazahstanului, din care Tokaev l-a îndepărtat la 5 ianuarie 2022, conform postului de radio Azattyq (filiala kazahă a Europei Libere).

Kazahstanul, fostă republică sovietică din Asia Centrală bogată în zăcăminte de petrol şi gaze, a fost zdruncinat de violenţe la începutul lunii ianuarie, care au început ca proteste paşnice după creşterea bruscă a preţului la gazul lichefiat, utilizat drept combustibil auto pe scară largă în Kazahstan.

După degenerarea manifestaţiilor în violenţe, mai ales la Almatî, centrul economic al ţării, Tokaev a dat ordinul să se tragă în manifestanţi fără somaţie, atribuind violenţele unor "bandiţi şi terorişti" din străinătate, ceea i-a servit ca argument pentru a chema în ajutor forţele comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, structură de securitate regională din care Kazahstanul face parte, alături de Belarus, Armenia, Tadjikistan şi Kîrgîzstan. După înăbuşirea protestelor, aceste "forţe de menţinere a păcii" au fost retrase la solicitarea sa. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)