Parlamentul italian nu a reuşit să desemneze un nou preşedinte al ţării nici joi, în a patra rundă de vot, după ce în ajun o nouă tentativă a fost sortită eşecului, transmite AFP.

Marii electori de dreapta s-au abţinut, în timp ce cei de stânga au depus buletine de vot necompletate în al patrulea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui republicii, vot organizat de la începutul acestei săptămâni în Camera Deputaţilor.

În primele trei runde, un candidat trebuie să întrunească două treimi din voturi pentru a fi ales. Începând cu runda a patra este suficientă majoritatea simplă.

Un nou tur de scrutin se va desfăşura vineri.

Funcţia prezidenţială în Italia este prestigioasă, dar în mare parte protocolară, iar principala miză a scrutinului ar viza şansele lui Mario Draghi, care a lăsat să se înţeleagă că ar fi de acord dacă ar beneficia de sprijinul majorităţii marilor electori.

Actual premier începând din februarie anul trecut şi fost şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Draghi a fost mult timp favorit pentru postul de preşedinte, dar partidele sunt îngrijorate de ideea de a-l vedea că renunţă la funcţia de premier şi mulţi se tem de convocarea de alegeri anticipate, în condiţiile în care actuala legislatură se încheie în 2023.

Nicio formaţiune nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament, dar toate partidele, cu excepţia celui de extremă dreapta Fratelli d'Italia, participă la coaliţia guvernamentală condusă de Mario Draghi.

Dacă acesta nu ar mai fi prim-ministru, ar putea fi afectate reformele necesare obţinerii a miliarde de euro promişi Italiei în cadrul fondului de relansare european. Italia este marea beneficiară a acestui program, urmând să primească aproape 200 de miliarde de euro.

Suveranistul Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a subliniat joi că Mario Draghi este ''valoros acolo unde se găseşte în prezent''.

Rezultatul alegerii preşedintelui italian, fără candidaţi oficiali şi cu buletine secrete, este dificil de anticipat. Printre ultimele nume puse pe masă se află cel al fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Pier Ferdinando Casini, şi al actualei preşedinte a Senatului, Elisabetta Casellati, care ar deveni prima femeie în funcţia de preşedinte al Italiei.

Preşedintele Italiei este ales pentru şapte ani, prin vot indirect de o adunare formată din membrii celor două camere ale parlamentului (629 deputaţi + 321 senatori), cărora li se adaugă 58 delegaţi ai regiunilor, în total 1.008 de mari electori. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)