Alianţa Nord-Atlantică cel mai probabil îşi va creşte prezenţa militară la Marea Neagră şi în regiunea baltică şi va contracara atacurile cibernetice dacă Rusia ar invada Ucraina, însă nu este obligată de niciun tratat să apere Kievul, care nu este membru al NATO, astfel că unele dintre cele mai grele decizii ar putea cădea în sarcina Uniunii Europene, afirmă diplomaţi şi foşti oficiali, potrivit Reuters.

Printre aceste decizii s-ar număra adoptarea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, acoperirea oricărui deficit de gaze rusesc spre Europa şi preluarea de refugiaţi care ar fugi din calea războiului.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că eforturile diplomatice de săptămâna trecută în privinţa unor solicitări de securitate cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic "au ajuns într-un punct mort". Diplomaţii şi experţii sunt divizaţi în privinţa unei potenţiale invazii a Rusiei în Ucraina.

Kremlinul a concentrat 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Ucraina, o mişcare despre care Occidentul spune că este o pregătire pentru un război menit a opri Ucraina de la a adera vreodată la NATO. Rusia neagă că ar plănui o invazie.

NATO îşi intensifică deja strategia pe care o foloseşte de când Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, prin dezvoltarea pregătirilor militare defensive, modernizarea capacităţilor de descurajare, sprijinirea Ucrainei prin echipe specializate în război cibernetic şi căutarea unui dialog cu Moscova.

Pentru că există un risc ca orice conflict să se extindă asupra teritoriilor NATO din jurul Mării Negre, Alianţa se confruntă cu dilema despre cât de mult să se pregătească şi cum să sprijine Kievul, comentează Reuters.

Deşi NATO a convenit la Summitul de la Bucureşti din 2008 că Ucraina va deveni într-o zi membră, Alianţa nu este obligată de tratatul său fondator să apere Kievul.

Preşedintele american Joe Biden a exclus trimiterea de trupe ale SUA în Ucraina ca să lupte cu soldaţi ruşi.

"Este important să facem distincţia între aliaţii din NATO şi un partener ca Ucraina. Ucraina este un partener, unul extrem de apreciat", a declarat la 30 noiembrie şi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Doi diplomaţi ai NATO au spus că printre măsurile pe care le-ar putea lua Occidentul pentru a sprijini Ucraina se numără suplimentarea armelor şi dronelor americane pentru forţele armate ucrainene şi intensificarea instruirii forţelor ucrainene, în special pentru a putea răspunde la orice atac cu rachete al Rusiei. Marea Britanie a început să livreze Ucrainei arme antitanc.

Stoltenberg a spus că NATO va semna un acord pentru o mai strânsă colaborare în privinţa securităţii cibernetice cu Kievul în următoarele zile, fără a oferi mai multe detalii, după atacuri informatice asupra unor site-uri ale guvernului ucrainean săptămâna trecută.

Hans-Lothar Domroese, un general german în rezervă care a condus unul dintre cele mai înalte comandamente ale NATO până în 2016, a declarat că, dacă Rusia va invada Ucraina, Alianţa "va ridica nivelurile de alertă".

"NATO şi-ar putea întări Flancul Estic, trimiţând unităţi militare mai mari în Polonia şi statele baltice, lucru pe care Alianţa Nord-Atlantică l-a exclus până acum. NATO ar putea de asemenea instala trupe în sud-estul Europei", a afirmat el pentru Reuters.

Acest lucru ar însemna în continuare apărarea doar a teritoriului NATO, dar ar transmite Rusiei un mesaj de fermitate.

Începând din 2014, NATO a făcut o prioritate din consolidarea prezenţei în regiunea baltică şi a desfăşurat patru unităţi de luptă anuale de dimensiunea unui batalion, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA, în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia.

Premierul Estoniei a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că ţările baltice discută cu aliaţii despre sporirea prezenţei militare pe teritoriul lor, iar Stoltenberg a precizat că orice atac al Rusiei asupra Ucrainei ar grăbi o astfel de decizie.

Săptămâna trecută, Danemarca a convenit să trimită încă patru avioane de luptă F-16 în Lituania şi o fregată care să ajute la patrularea în Marea Baltică.

Aceste trupe ar facilita desfăşurarea forţei de răspuns a NATO, formată din 40.000 de militari, şi transferul de trupe şi arme americane de dincolo de Atlantic.

Generalul american în rezervă Ben Hodges, care a comandat forţele armatei SUA din Europa între 2014 şi 2017, a spus că aliaţii NATO ar trebui să se pregătească pentru consecinţe extinse ale oricărei invazii a Rusiei asupra Ucrainei. El a atras atenţia că Peninsula Crimeea, extrem de militarizată, a devenit "portavionul Rusiei care nu poate fi scufundat".

"Mă aştept ca în cazul unei noi ofensive la o scară semnificativă să apară riscul unei extinderi, pe mare, în aer sau în spaţiul cibernetic", a declarat Hodges pentru Reuters.

"În cazul unei noi ofensive, avem trei aliaţi ai NATO în regiunea Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile pentru apărarea noastră colectivă", a spus el.

Cei doi diplomaţi ai NATO au precizat că miniştrii Apărării din ţările aliate vor discuta cel mai probabil luna viitoare despre trimiterea de forţe suplimentare la divizia multinaţională din România. Deşi operaţională încă din 2017, aceasta rămâne doar un comandament terestru, fără forţe aeriene, maritime sau speciale rapide, precizează Reuters.

Hodges a spus că un centru operaţional mai consistent ar include mai multe exerciţii navale şi aeriene, schimburi de informaţii, o monitorizare sporită a submarinelor ruseşti şi a deplasărilor comerciale în porturi din Crimeea şi, în final, o mai bună pregătire pentru conflict.

Reuters reaminteşte că România a cerut o mai mare prezenţă navală a NATO în Marea Neagră, însă Bulgaria se teme că asta ar însemna o provocare la adresa Rusiei. Implicarea Turciei, membră a NATO, dar nu şi a UE, ar fi crucială.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dãdârlat)