La un an după asaltul asupra Capitoliului din Washington, preşedintele Statelor Unite Joe Biden se pregăteşte să descrie joi un tablou sumbru: cel al unei democraţii americane ameninţate în continuare, în special de atacurile predecesorului său, Donald Trump, comentează AFP.

Democratul de 79 de ani, care a promis în cursul campaniei sale să lupte pentru "sufletul Americii", va lua cuvântul la orele 14.00 GMT în impunătoarea Sală a Statuilor din clădirea Capitoliului, sediul Congresului SUA, în compania vicepreşedintei Kamala Harris.

În acelaşi cadru solemn, în urmă cu un an, Statele Unite şi lumea întreagă, uluite, i-au văzut defilând pe partizanii lui Donald Trump. Cu miile, ei au luat cu asalt venerabila clădire în încercarea de a-i împiedica pe parlamentari să certifice victoria lui Joe Biden în alegeri.

Actualul preşedinte va vorbi fără menajamente: în discursul său, va dori să sublinieze "responsabilitatea deosebită a preşedintelui Trump în haos", a făcut cunoscut miercuri purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki.

Joe Biden "vede 6 ianuarie ca pe o încoronare tragică a ceea ce i-au făcut acestei ţări patru ani de preşedinţie Trump", a afirmat ea, rupând cu linia mai prudentă de până acum a Casei Albe, care a evitat chiar să menţioneze numele fostului preşedinte.

De partea republicană, strategia pare să fie de a păstra un profil discret.

Şeful conservatorilor din Senat, Mitch McConnell, va merge la funeralii în sudul ţării, departe de comemorările de la Washington.

Însuşi Donald Trump şi-a anulat conferinţa de presă pe care plănuise să o organizeze la reşedinţa sa luxoasă din Florida.

Omul de afaceri republican, care de obicei nu se sfieşte de la orice exces, a simţit poate că a vorbi în această zi ar fi o provocare prea mare?

Sau a dat înapoi, în contextul în care o anchetă parlamentară asupra instigatorilor violenţei de la 6 ianuarie 2021 se apropie tot mai mult de cercul colaboratorilor săi apropiaţi?

Dar fostul preşedinte nu şi-a temperat afirmaţiile în niciun fel. El a calificat din nou marţi drept "crimă a secolului" frauda care, în opinia sa, dar fără a aduce vreo dovadă, a afectat alegerile prezidenţiale din 2020.

Şi această teorie a prins, cu mult dincolo de mulţimea dezlănţuită de la 6 ianuarie 2021. Un sondaj recent realizat de site-ul de informaţii Axios estimează că doar 55% dintre americani cred că democratul, care l-a devansat pe Donald Trump cu şapte milioane de voturi, a fost ales în regulă.

"Marea noastră naţiune se clatină în prezent pe marginea unei prăpastii din ce în ce mai adânci. Fără acţiuni imediate, riscăm serios să trăim o confruntare civilă şi să pierdem democraţia noastră preţioasă", s-a alarmat fostul preşedinte Jimmy Carter, devenit o autoritate morală pentru mulţi americani, într-o articol de opinie publicat de New York Times.

Acestei naţiuni profund divizate, Joe Biden doreşte să îi propună o cale de întărire a democraţiei americane. Preşedintele încearcă în special să revigoreze legislaţia privind accesul minorităţilor la dreptul de vot.

De altfel, Joe Biden va vizita marţi statul sudist Georgia, simbol al luptelor din trecut şi din prezent pentru drepturi civile, pentru a denunţa "încercările perverse de a-i lipsi pe cetăţenii cinstiţi de libertăţile lor fundamentale", a făcut cunoscut Casa Albă.

Dar, în faţa statelor conservatoare din Sud care înmulţesc numărul de legi ce fac dificil accesul la urne pentru afro-americani, marja de manevră a lui Joe Biden este limitată.

Nu numai că democraţii deţin la limită controlul asupra Congresului, dar şi creditul politic al preşedintelui, după un an la Casa Albă, s-a topit.

Acest lucru este cauzat de un cumul de factori: oboseala imensă în faţa unui nou val de pandemie de COVID-19, o creştere a inflaţiei şi amintirea unei retrageri haotice din Afganistan.

Potrivit site-ului FiveThirtyEight, care compilează sondaje, puţin peste 43% dintre americani au încredere în el pentru a conduce cea mai mare putere a lumii, încheie AFP. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Ada Vîlceanu)