Brexitul se cronicizează în contextul în care Londra denunţă în prezent părţi din Acordul comercial şi de cooperare cu Uniunea Europeană, aplicat cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie, disputele cu vecinii săi continentali devin o constantă, comerţul încetineşte, tensiunile în Scoţia şi Irlanda de Nord continuă să sporească, iar premierul britanic Boris Johnson devine tot mai singur, cea mai recentă lovitură pentru el fiind demisia ministrului pentru Brexit, David Frost.

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

Impactul pandemiei nu permite un calcul al efectului imediat al Brexitului asupra Produsului Intern Brut britanic, însă experţi şi instituţii îşi menţin prognozele referitoare la o creştere scăzută pe termen mediu şi constată că relaţiile comerciale cu UE nu s-au reluat în acelaşi ritm precum schimburile cu restul lumii, scrie EFE.

În plus, ieşirea din blocul comunitar a agravat problemele globale ale lanţului de aprovizionare care afectează Regatul Unit, care trebuie să facă faţă unor noi bariere vamale, şi cele referitoare la lipsa de forţă de muncă în anumite sectoare, dat fiind că firmele britanice nu mai pot apela în prezent la piaţa comunitară pentru a-şi suplini posturile vacante de muncitori necalificaţi.

Consecinţelor economice li se adaugă şi deteriorarea relaţiilor internaţionale. Premierul Boris Johnson face presiuni asupra foştilor săi parteneri pentru a renegocia acordul comercial şi de cooperare care a intrat în vigoare la 1 mai, o dispută care ameninţă să se transforme într-un război comercial, iar relaţiile diplomatice dintre Londra şi Paris se află la cel mai scăzut nivel.

Brexitul s-a materializat în urmă cu un an, însă umbra sa nu va dispărea din politica britanică prea curând, a dat asigurări Anand Menon, directorul laboratorului de idei UK in a Changing Europe.

"Chiar dacă Brexitul s-ar fi produs în cele mai bune circumstanţe posibile, cu cel mai avantajos acord comercial, vom continua să fim obsedaţi de Uniunea Europeană, pentru că este un gigant economic aflat în apropierea noastră. Nu putem scăpa de acest fapt, indiferent cât de mult încercăm", a adăugat el.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

În direcţia unei confruntări comerciale

Dacă Londra îşi duce la bun sfârşit ameninţarea de a anula în mod unilateral aspectele controversate ale Protocolului pentru Irlanda de Nord, unul dintre elementele-cheie ale acordului cu Bruxellesul, partenerii comunitari nu vor ezita să treacă la represalii care, chiar dacă într-un prim moment vor încerca să fie proporţionale cu gravitatea "delictului", cu timpul ar putea intra într-o spirală a măsurilor şi contramăsurilor pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.

"Există posibilitatea să înceapă un război comercial dacă Uniunea Europeană răspunde prin impunerea de controale sau taxe suplimentare asupra produselor care provin din Regatul Unit", a declarat pentru EFE Thomas Sampson, profesor de economie la London School of Economics (LSE).

În cel mai rău scenariu posibil, UE ar putea ajunge până la a adopta "măsura extremă" de a anula tratatul comercial la care s-a ajuns în Ajunul Crăciunului, ceea ce ar situa din nou Regatul Unit pe marginea prăpastiei unui Brexit fără acord.

Foto: (c) NEIL HALL / EPA

Boris Johnson, tot mai singur

Ministrul britanic pentru Brexit David Frost a demisionat recent în urma unor neînţelegeri cu premierul Boris Johnson, el nefiind de acord cu noile restricţii impuse de Londra pentru a opri valul de cazuri de COVID-19, în timp ce Regatul Unit este tot mai puternic afectat de varianta Omicron a coronavirusului. În scrisoarea sa de demisie, David Frost a invocat noile măsuri, precum paşaportul sanitar în combaterea răspândirii COVID-19, creşterea impozitelor şi politica urmată de ţara sa pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2050.

Cu toate că ulterior Frost a precizat că demisia sa nu are legătură cu leadershipul premierului Boris Johnson, plecarea unui membru important al guvernului britanic constituie o nouă lovitură pentru şeful executivului de la Londra, care s-a confruntat cu avertismente din partea unora din propriii săi parlamentari, potrivit cărora ar trebui să îşi îmbunătăţească leadershipul, în caz contrar riscând să se confrunte cu provocări.

Premierul britanic Boris Johnson o ţine din criză în criză, pe fondul polemicilor privind presupusa organizare a unor petreceri de Crăciun, acum un an, la reşedinţa oficială din Downing Street, în timp ce ţara se afla în lockdown, sau a tentativelor de a modifica normele parlamentare pentru a evita sancţionarea unui fost deputat acuzat că şi-a folosit poziţia pentru a face lobby pe lângă unele ministere în favoarea unei firme pentru care lucra.

Însă cea mai dură lovitură pentru Johnson s-a produs recent în Camera Comunelor, după ce aproape 100 de deputaţi conservatori i-au sfidat autoritatea şi au votat împotriva introducerii paşaportului sanitar pentru accesul la marile evenimente. La scurt timp după aceasta, Partidul Conservator pierdea controlul într-o circumscripţie parlamentară considerată un fief al său, North Shropshire, o înfrângere surprinzătoare interpretată ca un vot de blam al electoratului împotriva unui lider afectat de crize şi scandaluri.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Recuperarea suveranităţii pierdute

De la intrarea în vigoare a controversatului protocol nord-irlandez, guvernul britanic a susţinut că acesta crea prea multe fricţiuni de ordin social şi economic, motiv pentru care a amânat "sine die" multe dintre controalele de mărfuri asupra cărora căzuse de acord şi, în ultimă instanţă, aspiră să le elimine.

Într-un prim moment, problema părea circumscrisă sporirii birocraţiei şi verificărilor vamale, însă când UE a redus aceste bariere cu 80%, Londra a adus în discuţie dezacordurile mai profunde în privinţa funcţionării protocolului.

După Brexit, Irlanda de Nord este integrată deopotrivă în piaţa Regatului Unit şi a Uniunii Europene, notează EFE. Acest statut singular permite respectarea acordurilor de pace din 1998, care prevăd să nu existe frontieră între cele două Irlande, însă obligă provincia britanică să respecte legile şi deciziile juridice europene.

Executivul lui Boris Johnson repudiază în prezent această înţelegere şi vrea să recupereze suveranitatea pe care UE încă o menţine în Irlanda de Nord.

Johnson solicită reducerea rolului instituţiilor comunitare în provincie, îndeosebi arbitrajul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), şi evitarea ca firmele nord-irlandeze să trebuiască să respecte normele UE privind subvenţiile.

"Cred că rădăcina problemei este protocolul în ansamblul său. Guvernului Regatului Unit nu-i place ca Irlanda de Nord să respecte normele europene. Nu crede că este necesar, vrea să schimbe acest lucru şi va încerca să profite de orice ocazie pentru a o face", a apreciat David Henig, analist la Centrul European pentru Economie Politică Internaţională.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Unitatea ţării, în dezbatere

În Irlanda de Nord, Brexitul a resuscitat fantasma unei frontiere cu Republica Irlanda vecină, care la rândul ei a reînnoit forţa cu care partidele republicane cer organizarea unui referendum privind unificarea celor două Irlande.

"Ne confruntăm cu posibilitatea reală ca (partidul naţionalist) Sinn Fein să devină cel mai important partid în Irlanda de Nord, dar şi în sud (în Republica Irlanda). Iar aceasta schimbă cu siguranţă natura dezbaterii politice", susţine Menon.

În Scoţia, unde 55% dintre alegători s-au opus independenţei la referendumul pe această temă din 2014, Brexitul a relansat campania naţionaliştilor scoţieni, care doresc o repetare a plebiscitului, deoarece consideră că ruptura cu UE schimbă condiţiile în care scoţienii au decis să rămână în cadrul Regatului Unit.

Şi dat fiind că următoarele alegeri generale sunt programate pentru anul 2024, consecinţele Brexitului vor continua în mod previzibil să marcheze agenda ţării mult timp de acum încolo. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)